In primele doua parti ale calatoriei noastre printre vinurile cu bule, am vazut diferentele intre metoda traditionala, metoda Charmat si metoda Asti. Am spus cateva povesti despre Champagne, Cava. Prosecco si Sekt si am ajuns, in sfarsit, in zona mai greu de distins, a vinurilor care se prefac ca fi spumante, dar nu sunt – petiante, perlante, spumoase sau pet-nat.
Cu legea in mana
In ceea ce priveste vinurile care au dioxidul de carbon adaugat, nu obtinut dintr-o fermentatie secundara, legea este foarte clara:
„Vin spumos” inseamna un produs:
(a) care se obtine din vin fara denumire de origine controlata sau indicatie geografica;
(b) care degaja, la deschiderea recipientului, dioxid de carbon provenind total sau partial dintr-un adaos al acestui gaz și
(c) care prezinta, atunci cand este conservat la 20 °C in recipiente inchise, o suprapresiune de minimum 3 bari din cauza dioxidului de carbon in solutie.
„Vin petiant” inseamna un produs:
(a) care se obtine din vin, din vin nou aflat inca in fermentatie, din must de struguri sau din must de struguri partial fermentat, cu conditia ca aceste produse sa aiba titru alcoolic total de minimum 9 % vol.;
(b) care are un titru alcoolic dobandit de cel putin 7 % vol.;
(c) care prezinta, daca este conservat la 20 °C in recipiente inchise, o suprapresiune datorata
dioxidului de carbon endogen in solutie de minimum 1 bar și maximum 2,5 bari și
(d) care este prezentat in recipiente de 60 de litri sau mai mici.
„Vin perlant” inseamna un produs care:
(a) se obtine din vin, din vin nou aflat inca in fermentatie, din must de struguri sau din must de struguri partial fermentat;
(b) are un titru alcoolic dobandit de cel putin 7 % vol. și un titru alcoolic total de cel putin 9 % vol.;
(c) prezinta, daca este conservat la 20 °C in recipiente inchise, o suprapresiune, datorata dioxidului de carbon in solutie total sau partial adaugat, de minimum 1 bar și maximum 2,5 bari și
(d) care este prezentat in recipiente de 60 de litri sau mai mici.
Rezumat simplificat
La prima vedere, vinul petiant pare sa fie cam acelasi lucru cu vinul perlant. Nimic mai departe de adevar – printre toate acele reglementari, diferenta cheie este dioxidul de carbon endogen (obtinut din fermentare) la vinul petiant, si cel adaugat la vinul perlant. De ce nu este vinul petiant numit spumant? Pentru ca are presiunea din sticla mult mai mica, doar 1-2,5 atmosfere. Iar perlantul nu este spumos pentru acelasi motiv – presiunea mai mica.
Practic, puteti face o paralela cu apele minerale, unde aveti apa „natural carbogazoaza” si cea „carbonatata” – una are de la natura, la calalalta s-a adaugat gaz.
Despre petiantul natural
Vinul petiant natural, sau pet-nat, desi probabil ati auzit de el de curand (daca ati auzit), nu este vreo inventie noua, ba chiar isi gaseste radacinile prin secolul al XVI-lea, in sud-vestul Frantei. Deseori,puteti identifica usor aceste sticle la raft pentru ca sunt inchise cu o capsa metalica, la fel ca sticlele de bere. Pana nu demult, erau considerate vinuri de relaxare, usurele si vesele, usor tulburi, datorita procesului de productie.
Fara multe amanunte, pet-nat-ul se naste asemanator cu unele frizzante, dar nu mai trece prin procesul de filtrare. Practic, inainte de se termina fermentatia, vinul este trecut in sticle, unde dioxidul de carbon care mai este produs pana la desavarsirea fermentatiei ramane „captiv” si se dizolva in vin.
In ultimul deceniu, vinurile petiante naturale au fost prinse in valul de simpatie produs de vinurile bio si eco, iar producatorii au avut grija sa le transforme, incet si subtil, in simboluri ale cramelor. Astazi veti gasi foarte des pet-nat-uri fermentate cu drojdii naturale, create cu grija la terroir, deseori chiar insotite de mentiunea „ecologic” sau „bio”, in general vinuri care sa isi exprime cat mai corect si coerent locul de nastere.
In Romania, producatorii inca sunt orientati catre vinuri spumante (traditionale sau, mai des, dupa metoda Charmat), iar vinurile petiante sunt inca rare. Editiile limitate de la Agape Arta si Natura se epuizeaza rapid, iar cele doua pet-nat-uri La Sapata sunt rar intalnite in magazine. S-au inmultit, ce-i drept, spumantele nefiltrate si vinurile frizzante (de productie autohtona) si se importa mai des spumante brut-nature, insa petiantele mai au ceva cale de mers pana la inimile consumatorilor.
Brut, extra-brut sau brut natur?
Nici o calatorie printre vinurile spumante nu poate fi completa fara a mentiona clasificarea dupa continutul de zahar, dat fiind ca lucrurile stau un pic altfel decat la vinurile linistite – chiar daca si aici s-a mai schimbat legislatia. Pana de curand, pentru a putea fi numit sec, un vin linistit trebuia sa aiba sub 4 grame de zahar la litru (rezidual, adica ramas nefermentat). Astazi, se poate numi sec si daca are mai multe grame, cu conditia ca diferenta dintre zahar si acizi sa nu fie mai mare de doua grame pe litru (ex.: la 7 grame de zahar si 9 grame aciditate, vinul poate fi declarat sec).
Ce spune legea?
In functie de continutul de zahar, vinurile spumante, vinurile spumante de calitate, vinurile spumante de calitate de tip aromat si vinurile spumoase, pot fi:
a) brut natur; continutul de zahar este de maximum 3 g/l, aceasta mentiune poate fi utilizata numai
pentru produsele la care nu s-a adaugat zahar dupa cea de-a doua fermentatie;
b) extrabrut; continutul de zahar este de maximum 6 g/l;
c) brut; continutul de zahar este de maximum 12 g/l;
d) extrasec; continutul de zahar este cuprins intre 12,01 si maximum 17 g/l;
e) sec; continutul de zahar este cuprins intre 17,01 si maximum 32 g/l;
f) demisec; continutul de zahar este cuprins intre 32,01 si maximum 50 g/l;
g) dulce; continutul de zahar este mai mare de 50 g/l.
Ce ne place noua sa gustam?
Si, daca v-am facut pofta de bule cu articolele dedicate in ultima vreme (citeste aici si partea I si partea a II-a), sa va lasa si o lista cu bule care va vor face placere, cu siguranta:
Pet-Nat:
- Ris-Pet-Nat, Crama Agape Arta si Natura
- Feteasca regala / Babeasca neagra – Crama Delta Dunarii (La Sapata)
Frizzante
- Frizzy – Mustoasa de Maderat, Muscat Ottonel, Tamaioasa romaneasca, Traminer (Wine Princess)
- Rozzy – Pinot Noir, Cabernet Sauvignon, Feteasca Neagra, Blaufrankisch (Wine Princess)
- Free Zante – Aligote, Viticola Sarica Niculitel
- Free Zante Babeasca neagra, Viticola Sarica Niculitel
Spumante obtinute prin metoda Charmat
- Irrumo – Crama Mennini
- Budureasca – Shine Rose (Pinot noir + Pinot Gris)
- Gramofon Prosecco
- La Salina Issa Charm Brut
Spumante traditionale
- Jidvei – Mysterium Brut Vintage 2017 alb (Pinot Noir, Chardonnay si Feteasca Regala)
- Jidvei – Mysterium Brut Vintage 2017 rose (Pinot noir)
- Avincis – Cramposie + Pinot noir
- Gama Colocviu – Cotnari (mai ales Francusa si Tamaioasa romaneasca!)
- Domeniile Panciu – Cuvee Prestige
- Crama Rasova – Craft Chardonnay (nefiltrat)
- The Iconic Estate – Rhein Extra Royale Brut / Rhein Extra Magnifique Brut (exclusiv Carrefour)
- Cramele Recas – Muse Stars (Chardonnay + Mustoasa)
- Budureasca – Prima Stilla alb (Chardonnay + Pinot noir)
- Carastelec – Carassia Blanc de Blancs Brut Magnum (100% Chardonnay)
- Prince Stirbey – Cramposie extrabrut
