Home Stiri Gabi Lacureanu, omul liber care a inteles cum se pune muzica in vin

Gabi Lacureanu, omul liber care a inteles cum se pune muzica in vin

by Radu Rizea
0 Comment

Gabi Lacureanu este, fara indoiala, unul dintre varfurile generatiei sale de oenolgi. Ne-a incantat, de-a lungul timpului, cu vinuri memorabile si acoperite de recunoasteri internationale de la Basilescu sau Licorna, a devenit unul dintre cei mai respectati consultanti ai cramelor din Dealu Mare si si-a lansat propria colectie de vinuri in Valea Calugareasca. Data viitoare cand mergeti la o petrecere la Gramofon Wine, e bine sa stiti ca el este omul pe care nu (prea) il vedeti, dar sta in spatele fiecarei sticle…

Gabriel Lacureanu, profesionistul

WoR: Cate crame ai in prezent in portofoliu?

G.L.: Cam patru… si jumatate. Gramofon Wine, Licorna Winery, Casa Stanca, Crama Bratu si am mai inceput o colaborare cu Ferma cu Midgali. Stii si tu cum este viata in sistem de free-lancer. E mai sanatos, ai flexibilitate, daca o relatie nu functioneaza, renunti si te multi la alta… O slujba, oricat de bine platita, inseamna si dependenta, este o restrangere a libertatii. 

WoR: Cumva, pentru tine o crama este o crama… Cresti struguri, ii culegi, faci vin, evident cu mii de pasi si decizii pe acest traseu. Dar Gramofon Wine este un loc care pare deosebit, e inconjurat de o atmosfera boema, de pofta de viata, de un aer dionisiac… Cum se vede asta din unghiul tau?

G.L.: Nu stiu exact cat este de bine. Am vazut si eu, in comunicarea lui Marcel Vulpoi cu media ca pune accentul pe acest aspect. Cred ca ar mai fi multe de adaugat, ba chiar de subliniat, din viata cramei, de la eficienta la componenta artistica pe care o presupune crearea unui vin. As prefera sa existe un echilibru intre componentele vietii la crama, asa cum sunt ele transmise publicului. Suntem aici cativa profesionisti. 

Avem un viticultor consultant excelent, Ovidiu Cojocaru, care este un coleg de-al meu, care se ocupa de toata plantatia si vine cu mult know-how, atat pe partea de eficientizare a costurilor, eficientizare a lucrarilor, cat si pe cea de crestere a calitatii strugurilor – pentru ca la Gramofon sunt doua puncte, doua plantatii, Mocesti si Pleasa. La Mocesti sunt cele 10 hectare de Chardonnay, la Pleasa sunt 15 hectare cu o diversitate de soiuri, cele pe care le regasesti in portofoliul Gramofon – Feteasca neagra, Merlot, Sauvignon blanc, Muscat Ottonel, Feteasca regala.

Cand fiecare act de creatie contine si o parte din sufletul ‘muzicianului’

WoR: Ce iti place la Gramofon?

G.L.: Este interesanta evolutia. De la perioada cand vindeau 80% dintre struguri si procesau doar 20%, pentru ca nu existau capacitati de productie, au ajuns sa proceseze 100% in momentul acesta, in crama proprie. Vorbim despre o extindere si accesorizare constanta, despre legarea fluxurilor – inclusiv pana la partea de vanzari, unde conteaza mult si ceea ce se intampla la crama, atmosfera boema, evenimentele de prezentare, degustarile si petrecerile, dar si in Bucuresti, la The Great Hill si Palatul Bragadiru.

Alt lucru care diferentiaza Gramofon de alti jucatori din piata este faptul ca au, pe plantatia din Mocesti, cinci clone diferite de Chardonnay. Si asa, in nasterea vinurilor, in joaca asta cu strugurii, se imbina frumos si o zona de cercetare, si una artistica.

WoR: Asta fiind, de fapt, partea care iti place cel mai mult…

G.L.: E placut sa ai si Chardonnay-uri baricate, si Chardonnay-uri florale, si rotunjite prin battonage, si mai proaspete… plus cupajari intre tipurile de Chardonnay, pentru vinuri de Lume Noua, vinuri traditionale, in stil francez… Aici mai intervine ceva – chiar daca fiecare stil de vinificatie ar produce un vin specific locului, evident, sub influenta acelui stil, atunci cand le cupajezi, inclusiv prin amestecul de struguri de la clone diferite, obtii vinuri unice.

WoR: Si Fetestile negre de la Gramofon sunt speciale…

G.L.: Da, si inca de la inceput, pentru ca prima Feteasca neagra care a ajuns in vazul lumii a fost… nici nu stiu cum sa-i spun… cum sa nu sune rau in propozitie…

WoR: Un accident?

G.L.: Nici macar un accident. Nici macar nu s-a gandit cineva ca va exista acel vin…

WoR: Vorbesti despre cea culeasa foarte tarziu, nu?

G.L.: Da, culeasa tarziu. Doar ca nu era culeasa tarziu in virtutea unei idei, a unui concept. Strugurii erau deja vanduti – era in perioada in care inca se vindea o parte din productia de struguri – iar clientul nu a mai venit sa si-i ia. Si ezitam sa-i vinificam.

Marcel Pascu, cel care se ocupa de partea de crama, a zis ca merita sa incercam sa scoatem un vin cat mai sec. Doar ca potentialul alcoolic al strugurilor era deja de 18% sau peste. Normal, fermentatia s-a oprit in jur de 16%, au murit drojdiile. Si mie mi se parea extraordinar de bun asa. Semana cu vinurile speciale, spre un ‘Chateauneuf du Pape’ sau ‘Amarone’. Nu tehnic, neaparat, ci din punct de vedere al caracteristicilor senzoriale.

Am propus sa o lasam asa, convins ca va fi un mare succes, si chiar a fost un mare succes. Dupa acest vin, am inceput sa facem lucrurile programat, stiam ce si cand trebuie sa culegem dar… nu intotdeauna te ajuta anul. 

WoR: Daca tot am ajuns in aceasta zona, cum se prezinta anul acesta? 

G.L.: Cred ca 2022 a fost un an normal pentru tot Dealu Mare. Anul trecut a fost deosebit, cu mai multe precipitatii decat te-ai astepta in zona asa. Dar acum am avut un an in media obisnuita, cu seceta si un pic de ploaie in preajma recoltei, cu aceleasi temperaturi, acelasi numar de zile insorite, cu o evolutie normala a strugurilor si un moment al culesului in zona de asteptari.

Exista, evident, si variatiuni, pentru ca parcelele de la marginea podgoriei au conditii un pic deosebite de cele din centrul sau dar, in medie, vorbim despre un an normal. Cu istoricul pe care il aveam in spate, am fost pregatiti pentru toate, astfel incat sa nu se strice strugurii, mai ales ca recolta, fata de anul trecut, e cu 30% mai mica.

WoR: Dar asta se traduce, de obicei, in vinuri bune, daca pierderile nu sunt cauzate de grindina sau alte catastrofe…

G.L.: Da, se traduce in vinuri mai bune. Dar si in costuri mai mari! Calitatea, intr-adevar, va fi deosebita. Aromele vinurilor albe si rose vor avea multe note dulci din cauza secetei si a diferentelor mici intre temperaturile de peste noapte si cele de peste zi. La vinurile rosii, in schimb, compusii care dau culoare sunt foarte concentrati, ceea ce se vede deja, in acest moment. Feteasca neagra si Merlot-ul, abia culese, sunt deja violete. Compusii care aduc la suprafata aromele sunt, de asemenea, foarte prezenti.

Muzica vinului – inceputuri

WoR: Am aflat cum e prezentul, sa ne intoarcem un pic la inceputuri. Cum ai ajuns la Gramofon Wine?

G.L.: Relatia a inceput cu Marcel Pascu… Eu lucram la Basilescu si, pe drum spre munca, m-am intalnit, la un chiosc de ziare, cu un coleg din Iasi, Valentin Sturzu, care lucrase ca viticultor la Videlmar, daca ti-aduci aminte de combinatul mare din Urlati, de langa spital – Videlmar venea de la Vin de Dealu Mare.

Fusesem colegi de facultate, l-am convins sa vina sa lucreze cu mine la Basilescu. Acolo, a fost cazat in Ferma 5 sau 6, nu mai stiu ce numar avea, cert e ca era ferma pe care a cumparat-o Marcel Pascu. Si Valentin locuia in sediul de ferma, un conacel. Apoi am aflat ca Marcel Pascu a cumparat si cladirea aia, si terenurile de langa, si caminul si… daca tot le-a luat, s-a apucat si el de reconversie, de facut un vin…. Iar cand a venit vorba de vin, Valentin i-a spus ca vorbeste el cu un coleg oenolog de la Basilescu… Si asa am inceput o legatura. .

Absolut toate vinurile, mai bune sau mai rele, de la Gramofon au trecut si prin mana mea – calitatea lor a fost un atribut un pic independent de mine si mai mult legat de infrastructura de procesare de la acea ora. Pe vremea aceea faceam recomandari voluntar, sprijineam producatorii fara vreun castig. Mi se parea normal, daca aveam colegul viticultor cazat gratis acolo, sa fac gratuit ceea ce faceam. Iar domnul Pascu a decis sa consulte si alti oenologi, care si-au dat si ei cu parerea, iar lucrurile nu au mers bine, asa ca m-a rechemat. 

Mi-am dat seama ca munca neplatita nu poate fi corect apreciata, asa ca am continuat sa fiu consultant, de aceasta data cu contract. Iar lucrurile au inceput sa mearga bine, cu recomandarile mele, si nu a mai fost nevoie de nici o alta opinie, si parca si vinurile au iesit mai bune. Marcel Pascu inca nu castiga bani din vin, nu vindea vin. 

Primul nume de crama si primele branduri nu prea aveau priza la public, asa ca, dupa ce s-a mai capitalizat un pic si a inceput sa proceseze mai mult, deci se simtea nevoia sa inceapa serios vanzarile, am propus brandurile Gramofon si Virtuoz – fiind si eu legat profund de muzica. Gramofon pentru ca este instrumentul care reda o opera muzicala de mare clasa, Virtuoz pentru ca este intrepretarea la nivel de excelenta a unei opere. Ambele nume s-au nascut din felul in care il vedeam pe Marcel Pascu – un om care asta facea zi de zi, transmitea o opera catre public, la nivel de excelenta.

Coda – punct. Si de la capat.

Relatia pe care o am cu Gramofon Wine este, de fapt, mult mai profunda decat se vede cu ochiul liber. Nu a venit totul din prima, dar lucrand acolo, in crama aia, pe pamantul ala, altfel te conectezi cu locul si cu timpul acelui loc…

RECOMANDARI

Lasa un comentariu

WINES OF ROMANIA

Alatura-te comunitatii noastre, ca sa fii printre primii care afla ultimele noutati. 

© 2022 Wines Of Romania By Marinela Ardelean

UTILE

© 2022 Wines Of Romania By Marinela Ardelean

Continutul portalului este proprietatea winesofromania.com, care va fi citat ca sursa de continut si nu poate fi preluat, difuzat, vandut sau revandut decat cu acordul scris al winesofromania.com. In cazul in care doriti sa preluati orice tip de continut de pe aceasta platforma, ne puteti contacta pe adresa info@winesofromania.com

CATEGORIES