Gustati dintr-un pahar cu vinul preferat si ganditi-va ca alaturi de munca celor care l-au produs cu atata dragoste si pasiune, BioSystems va aduce, prin analizoarele sale, certitudinea ca sunteti in siguranta si ca bucuria poate fi completa si neingradita. Astazi va vom vorbi despre cartea de identitate a vinului si importanta acesteia.
Sa intelegem stiinta de pe eticheta unui vin
Pe etichetele vinurilor gasim deocamdata informatii tehnice cu privire la culoarea vinului, capacitatea sticlei, continutul in zaharuri, taria alcoolica dobandita, avertismentul „contine sulfiti”.
Culoarea vinului
E usor de inteles ce inseamna vin alb, vin rose, vin rosu si mai nou, vin ‘orange’ (care este un vin alb cu maceratie, desi inca incomplet reglementat, pentru ca abia de curand a fost aprobata rezolutia prin care s-a stabilit, la nivel mondial, ca aceasta sa fie definitia oficiala), pentru ca vedem cu ochiul liber aspectul coloristic al vinului din sticla sau din pahar.
Capacitatea sticlei
La fel, cum invatam inca din clasele primare unitatile de masura, este inteligibil sa citim volumul nominal al sticlei sau recipientului in care este imbuteliat vinul. De regula, aceasta informatie obligatorie este precedata de simbolul european „e”, de cele mai multe ori scris mult mai mare, sa fie usor vizibil, pentru ca valoarea care-l urmeaza sa fie expusa rapid ochiului interesat.
Una dintre conditiile ca marcajul cu „e” sa poata fi aplicat pe eticheta in deplina legalitate, este cantitatea medie de produs ambalat din același lot, care trebuie să fie egală sau mai mare decât cantitatea menționată pe ambalaj. Ceea ce inseamna ca este posibil sa nimerim o sticla ceva mai plina, dar nicidecum una cu mai putin vin decat scrie pe eticheta.
Continutul in zaharuri
Nivelul de zaharuri, continut de vinul prin eticheta caruia facem calatoria noastra, poate fi sec, demisec, demidulce sau dulce. Am putea aprecia aceste limite daca am gusta vinul, ori, in fata raftului, in magazin, e mai greu. De aceea, ar fi util sa stim cate ceva, inainte de a pune sticla in cosul de cumparaturi si sa decidem achizitia conform preferintelor noastre.
Legislatia viticola romaneasca, aliniata legislatiei europene, prevede anumite limite pentru fiecare dintre cele patru categorii de vinuri, astfel [1]:
- Seci – daca au maximum 4 g/ L zaharuri si mai exista o varianta, care face legatura intre aciditatea totala si continutul in zaharuri, rezultand o noua limita, maximum 9 g/ L;
- Demiseci – daca au maximum 12 g/ L zaharuri sau, corelat cu aciditatea totala, maximum 18 g/ L;
- Demidulci – cand continutul de zaharuri este intre limitele 12,01 – 45,0 g/ L
- Dulci – cand continutul in zaharuri depaseste 45 g/ L
Cum facem corelatia intre aciditatea totala si continutul de zaharuri, daca nu suntem specialisti? Cu atat mai mult cu cat nu gasim pe eticheta valoarea aciditatii totale. „Daca vinul are 9 g/ L zaharuri si aciditatea totala, exprimata in grame de acid tartric pe litru nu este cu mai mult de 2 g sub continutul de zaharuri” [1], vinul este totusi sec… Doamne, ce complicat!
Mai bine apelam la un analizor profesional, cum este Y15 – BioSystems, care transmite imprimantei, sa ne scrie direct pe buletinul de analize, ca avem un vin sec. Si face asta analizand 72 de probe odata, cu un randament de analizare de 150 de teste pe ora!
Asa putem cumpara un vin cu un rest de zahar pe care mai mult ca sigur nu-l vom simti in gust sau putem renunta la acea sticla, daca nu avem voie din cauze medicale, sa consumam zaharuri.
Taria alcoolica dobandita
Alcoolul etilic (etanolul) este tipul de alcool produs atunci cand zaharurile prezente in mustul din struguri sunt fermentate de catre drojdii din genul Saccharomyces (mai nou se pare ca si alte genuri de drojdii sunt implicate!) si in final, este responsabil de taria alcoolica a vinului. In vinurile care provin din struguri nobili, alti alcooli sunt in cantitati nesemnificative, fata de cele obtinute din hibrizii direct producatori (acei HPD), in care se gaseste si o cantitate considerabila de alcool metilic, care este daunator consumului uman.
Taria alcoolica a vinului, exprimata in % vol, este scrisa pe eticheta cu cifre de aceeasi marime ca si capacitatea acesteia, ca sa fie vizibila si usor de gasit, la prima privire. Regulamentele spun ca este obligatoriu ca valoarea sa aiba o zecimala, ca sa dea consumatorului informatia cu o precizie de 0,5 % vol.
Cu toate acestea, nu este nicio greseala daca unii producatori (mai ales cei care au primit buletine de la analizele facute cu analizoare BioSystems), scriu cu doua zecimale. Pentru ca aceste analizoare au precizie mai mare decat toleranta admisa legal, iar sistemele electronice utilizate in prelucarea datelor sunt mult mai riguroase cu detaliile.
Mentiunea „contine sulfiti”
Deocamdata nu este obligatoriu ca pe eticheta sa apara scrisi toti alergenii, desi echipamentele de genul Y15 – BioSystems stiu sa analizeze prezenta si cantitatea lor in vin. Dar continutul de sulfiti este absolut necesar sa fie mentionat, pentru avertizarea consumatorilor.
Sunt etichete pe care putem gasi cu exactitate inscris continutul de sulf liber sau total sau chiar ambele. Legislatia prevede anumite limite care permit consumul vinului in deplina siguranta pentru sanatatea unui om care nu are nicio afectiune cronica sau alergie concreta la sulfiti. Dupa cum am mai povestit, persoanele cu aceasta alergie nu ar trebui sa consume nici fructe uscate, nici muraturi.
Continutul total de anhidrida sulfuroasa al vinurilor, in afara vinurilor spumante si licoroase, nu poate depasi, in momentul consumului uman direct: 150 mg/ L pentru vinurile rosii si 200 mg/ L pentru vinurile albe si rose. Exceptiile sunt prevazute punctual in legislatie [1] si sunt corelate cu continutul in zaharuri, cam asa cum este la fructele uscate, cu cat mai dulci, cu atat pot suporta mai multi sulfiti.
Dar cum putem sti, doar citind mentiunea „contine sulfiti”, daca in vinul nostru nu este mai mult sulf decat limita maxima admisa? Prin grija legiuitorului, care obliga comerciantii, sa se asigure ca produsele puse in vanzare au fost analizate fizico-chimic, iar in cazul vinurilor cu D.O.P. / I.G.P. sau varietale si din punct de vedere senzorial/ organoleptic.
Buletinul de analize – cartea de identitate a vinului
Datele analitice fizico-chimice apar in buletinul de analiza destinat comercializarii vinului, care insoteste declaratia de conformitate a produsului, avizul de expeditie de la vanzator si factura aferenta. Cand exista o suspiciune cu privire la vinul din sticla achizitionata cu documente fiscale, comerciantul are obligatia sa va puna la dispozitie copii ale buletinului de analize si declaratiei de conformitate.
BioSystems vine in ajutorul laboratoarelor de analiza din Romania, care emit buletine de analize destinate comercializarii vinurilor, cu un sistem complet, format din analizoare semiautomate (Y350)/ automate (Y15), reactivii dedicati domeniului enologic, consultanta pe toata perioada utilizarii sistemului si mentenanta/ service specializat.
Buletinele de analize emise automat, in urma folosirii echipamentelor BioSystems, ofera garantia preciziei, atunci cand sunt atasate Declaratiei de conformitate a vinului pus in reteaua de comert, in vederea consumului uman.
Probabil ca nu exista producator sau imbuteliator de vin din Romania, care sa nu fi beneficiat macar o data de un buletin de analize destinat comercializarii, emis de catre unul dintre laboratoarele apartinand de
- LABORATORUL CENTRAL DE CONTROL AL CALITATII SI IGIENEI VINULUI – VALEA CALUGAREASCA si toate filialele sale din tara, acreditate RENAR si autorizate MADR;
- PFA RATULEA DANIELA CRISTINA – LABORATOR AUTORIZAT.
Aceste laboratoare folosesc Y15 – BioSystems, un analizor automat conceput parca special pentru nevoile lor. Iar lucrul atat de usor cu acest sistem complex devine o simpla rutina.
Referinta
[1] HG 512/ 2016 Normele de aplicare ale Legii viei si vinului in sisemul organizarii pietei comune, nr 164/ 2015, Anexa nr. 4^: Clasificarea vinurilor in functie de continutul in zahar (glucoza plus fructoza) si Anexa 4IB: Limitele continutului de anhidrida sulfuroasa in vinuri
