In industria vinului, exista o credinta larg raspandita, conform careia viile vechi produc vinuri mai bune si, prin urmare, multi producatori cer un pret mai mare pentru vinurile lor produse din recolta ’viilor batrane’ (Vieilles Vignes).
Un reviriment in viticultura si o noua tendinta in consumul de vinuri
Rationamentul conventional este ca viile vechi produc struguri cu boabele mai mici, dand randamente mai mici la prelucrare, deci must mai concentrat.
Desi pare simplu, este un subiect foarte complex, daca luam in considerare faptul ca:
- Nu exista o definitie oficiala stricta a "vitei-de-vie batrane";
- Evaluarea calitatii vinurilor este subiectiva;
- Dovezile stiintifice solide, care sa sustina aceasta teorie, sunt inca in curs de elaborare.
Totusi, este interesant faptul ca multe vinuri legendare, cum ar fi ’Chateau Montelena’s 1973 Chardonnay’, nu au fost produse din vita-de-vie veche, ci din vita-de-vie tanara – si multi sceptici pot aduce contra-argumente.
Reprezinta viile vechi un cal troian pentru industria vinului?
Sunt oare viile vechi o amenintare ascunsa pentru industria vinului, cand se pune problema cresterii vanzarilor la un pret mai mare, argumentand o valoare intrinseca data de atuul varstei plantatiei?
„Vii vechi” („Vieilles Vignes”, in franceza) este un termen utilizat pe scara larga si din ce in ce mai mult pe etichetele vinurilor, pentru a sensibiliza potentialul consumator cu privire la varsta vitei-de-vie, corelata de obicei cu vinurile de inalta calitate.
Exista putine organizatii oficiale sau guvernamentale care pot controla in mod eficient utilizarea acestui termen pe etichetele de vin. Exista chiar mult mai putine acorduri/ intelegeri, cu privire la numarul de ani pe care ar trebui sa ii aiba o vita-de-vie, pentru a fi considerata batrana. In general, se apreciaza ca o "vita-de-vie matura are intre 25-50 de ani" si o "vita-de-vie batrana este, de preferinta, mai veche de 50 de ani".
Vieilles Vignes Francaises (VVF)
Legislatia cu privire la Denumirile Controlate – Appelation Controlee (AC) din Franta, cu respectarea varstei vitei-de-vie, intareste convingerea ca "viile batrane produc vinuri mai bune", deoarece exclude productia de vinuri provenite din vita-de-vie cu varsta mai mica de trei ani sau mai mult.
O cantitate limitata de vin obtinut din vita-de-vie mai tanara, pentru a produce vin AC, este inca vanduta ca vin de masa. In Franta, producatorii obisnuiesc sa excluda vinul obtinut din vita-de-vie sub o anumita varsta si sa il vanda ca al doilea vin al lor.
’Bollinger’ a fost unul dintre primii producatori care a folosit acest termen pentru a desemna vita-de-vie existenta in Europa inainte de filoxera. Vita-de-vie se inmulteste si prin marcotaj (sau ingropare), in care o mica parte a unei tulpini aeriene este dirijata si ingropata sub pamant si isi dezvolta radacinile in timp ce este atasata de planta mama, inainte de a deveni o planta independenta.
Vita-de-vie batrana da productii extrem de mici, ceea ce permite strugurilor sa ajunga la maturitate extraordinar de bine.
Casa exclusivista de sampanie ’Bollinger’ afiseaza aceasta descriere fermecatoare a produsului pe site-ul lor, impreuna cu pretul astronomic. Nu putem contesta calitatea sampaniei Bollinger, dar este acest concept valabil pentru toate noile etichete „Vieilles Vignes” pentru a justifica pretul ridicat?
Ideea conform careia viile vechi produc vinuri mai bune, este fara doar si poate extrem de bine exploatata in marketingul vinului. Si nu numai in Lumea Veche, ci recent si in Lumea Noua, cu predilectie in California – SUA, Australia si Africa de Sud.
Viticultura isi spune cuvantul
Exista un sambure de adevar in spatele acestei uriase campanii de marketing. Reducerea randamentului datorata imbatranirii vitei-de-vie suvine din cauza boabelor mai mici, din care mustul iese mai concentrat.
Din punct de vedere viticol, un cunoscator de vinuri ar trebui sa stie probabil, ca o vita-de-vie conventionala are nevoie de 3 ani, pentru a-si dezvolta coronamentul. Orice ciorchine format in aceasta perioada este aruncat inainte de a se coace, pana cand aparatul foliar este uniform, pana cand vita-de-vie ajunge la o varsta cuprinsa intre 3 si 6 ani si culturile se stabilizeaza.
Dupa acest moment, numai un management defectuos al vitei-de-vie si conditiile meteorologice nefavorabile pot modifica cresterea anuala a lastarilor si, prin urmare, viitoarele recolte. Pare destul de mult timp pentru un inceput, nu-i asa? Ei bine, asta este vita-de-vie!
Vigoarea si randamentul viilor comerciale vor scadea dupa 20 de ani. Chiar si cu un management corect, multe podgorii sunt considerate neprofitabile dupa 50 de ani, din cauza randamentelor scazute si a costurilor ridicate de intretinere.
Sub pamant
Pe masura ce vita-de-vie imbatraneste, radacinile plantei se extind mai adanc in sol, ceea ce le ofera acces la mai multi nutrienti si minerale. Potrivit lui Champagnol (1984), exista 3 etape de crestere a radacinilor:
- Etapa 1: sistemul radicular colonizeaza spatiul disponibil si creste exponential. Aceasta dureaza 6-10 ani sau mai mult in soluri sarace si densitate scazuta a vitei-de-vie.
- Etapa a 2-a: stadiul de maturitate a sistemului radicular, fara schimbari majore in ceea ce priveste volumul de sol atins.
- Etapa a 3-a: etapa de senescenta, in care activitatea exploratorie a radacinilor scade.
Aceste stadii pot avea o durata variabila in cazul in care vita-de-vie se confrunta cu seceta, rani de grave de la cultivarea mecanica a solului, lipsa de oxigen in sol sau compactarea solului cauzata de utilaje. Bolile si daunatorii radacinilor, ingrasamintele si materialele de la efectuarea tratamentelor fitosanitare, toate pot creste aciditatea solului si pot afecta sanatatea vitei-de-vie, nu numai pe termen scurt, ci si pe termen lung, cu efecte mai grave.
Deasupra solului
Taierea de iarna slabeste vita-de-vie, chiar daca este o procedura necesara pentru gestionarea productiei, deoarece ranile de taiere permit ciupercilor sa afecteze lemnul vitei de vie. Taierile de vara efectuate prea sever vor slabi, de asemenea, sanatatea generala a vitei-de-vie. In mod indirect, cultivarea mecanica a solului poate rani radacinile si poate afecta accesul acestora la rezervele minerale ale solului.
Scurt si simplu
Principala explicatie a imbunatatirii calitatii odata cu varsta vitei-de-vie este data de reducerea randamentului. Vita-de-vie mai batrana fiind mai putin viguroasa, expunerea la soare a frunzelor si a fructelor este mai buna si, prin urmare, strugurii vor fi de o calitate mai buna.
Moartea vitei de vie este inevitabila, dar cu un management delicat, chiar si in conditiile meteorologice date de orice terroir din lume, o vita-de-vie bine pregatita si ingrijita nu numai ca va prospera, dar va produce si struguri de inalta calitate.
Cateva vite-de-vie legendare
- Extraordinara vita-de-vie Hampton Court Palace de langa Londra, plantata in 1769, inca mai produce recolte mari de struguri (sub sticla – in sera).
- Cea mai veche vita-de-vie in viata, "StaraTrta", creste in Maribor, Slovenia. Vita-de-vie este dintr-un soi sloven rosu rar, numit Žametovka.
Aceste vite-de-vie dovedesc ca protejate de stres, daunatori si boli, care beneficiaza de apa si nutrienti suficienti in sol, pot trai mult timp si pot produce struguri de calitate pentru vinuri de calitate.
Se asteapta ca tehnicile de vinificatie (chiar si atunci cand se folosesc noile tehnologii), sa se concentreze pe o prelucrare delicata a strugurilor, pentru a le conserva potentialul unic de arome si structura.
De unde sa va procurati vinurile Vieilles Vigne
Sunteti intrigat acum si sunteti dispus sa incercati vinuri de origine viticola veche? Ati dori sa faceti o degustare de vinuri cu tema "Vita-de-vie veche vs. vita-de-vie noua", de curiozitate, pentru imbunatatirea cunostintelor despre vin sau pentru a va impresiona oaspetii la viitoarea cina?
Slava Domnului, exista cateva regiuni cunoscute pentru productia de vinuri de vita veche de inalta calitate.
- Lodi, California
Lodi este de 2 ori mai mare decat Napa Valley. Regiunea a fost un punct central de concentrare a productiei de struguri la sfarsitul anilor 1800. Zinfandel de vita veche merita incercat, precum si Touriga Nacional si Tannat.
- Languedoc, sudul Frantei
In anii ’70, regiunea era cunoscuta sub numele de "Lacul vinului" din cauza supraproductiei de struguri Carignan. S-a mers atat de departe, incat vinurile erau aruncate direct la gunoi pentru a fi distilate pentru combustibil. Cei care mai produc si astazi, ofera cele mai bune vinuri Carignan cunoscute vreodata!
- Barossa Valley, Australia
Australia de Sud este atat de izolata incat viile de Shiraz si Grenache de aici nu au fost infectate cu filoxera. Barossa Valley abunda in podgorii vechi!
Pentru informarea dumneavoastra, este singura regiune din lume care are o Carta oficiala a viei vechi si care suna astfel:
– Old Vine – Vie veche (35+ years)
– Survivor Vine – Vie supravietuitoare (70+ years)
– Centurion Vine – Vie centenara (100+ years)
– Ancestor Vine – Vie ancestrala (125+ years).
- Santorini, Grecia
Daca ati crezut ca numai vinurile rosii pot beneficia de pe urma podgoriilor mature, ar trebui sa va mai ganditi. Strugurii de Assyrtiko, de obicei crescuti direct pe sol, cu aparatul foliar al vitei-de-vie in forma de coroana, produc "Nykteri", o versiune rara de vinuri baricate, apropiata de un vin alb delicat de Burgundia.
- Stellenbosch, Africa de Sud
Old Vine Project – cu misiunea sa de a salva si promova viile vechi (de 35 de ani sau mai vechi) din intreaga tara – este o initiativa care a primit sprijinul deplin al rutelor vinului din Stellenbosch. Regiunea Stellenbosch are cel mai mare numar de podgorii vechi din Africa de Sud – 857 de hectare dintr-un total de 2.621 de hectare. Proiectul a identificat in prezent 39 de soiuri diferite de vita-de-vie veche in Africa de Sud, dintre care Chenin Blanc reprezinta majoritatea de 52%.
Oricare ar fi motivul acestei tendinte in materie de viile vechi/ Vieilles Vignes, exista aspecte pozitive semnificative care trebuie evidentiate:
– conservarea podgoriilor cu vita-de-vie veche
– cercetarea stiintifica continua in viticultura
– gestionarea mai atenta a vitei-de-vie
– cresterea viticulturii ecologice si regenerative
– o colaborare mai stransa intre asociatiile de viticultori, viticultori si producatori de vinuri din viile vechi si comunitate.
Este un pret ridicat pentru toate aceste atribute, care se reflecta in mod evident in pretul unui vin cu eticheta Old Vines. Dar, la fel ca si in cazul ingrijirii si gestionarii vitei-de-vie, ar trebui sa ne concentram asupra efectelor pe termen lung.
Vin din vita-de-vie veche recomandat: Cuvée Alexandru 2007, produs de Crama SERVE
Sursa foto:
- Butuc batran de Syrah https://instagram.com/d4v?igshid=YmMyMTA2M2Y=
Resursa:
- Champagnol, F. — Physiological elements of grape vines and of basic viticulture, 1984
