Puține soiuri au puterea de a-și diviza publicul așa cum o face Pinot noir-ul, și la fel de puțini struguri au puterea de a povesti în amănunt felul în care au fost crescuți și îngrijiți.
Un Pinot noir spune, celor care știu să asculte, povestea locului, a cramei și a oamenilor, dar și a felului în care ei văd lumea și legătura cu iubitorii de vin. Indiferent că se transformă într-un rose ușor, într-un burgund elegant sau într-un „pumn de fier în mănușă de catifea”, un Pinot noir este un martor dispus să povestească tot ce i s-a întâmplat, cu lux de amănunte.
De ce Pinot Noir?
Puține soiuri de struguri au capacitatea de a provoca atât admirație, cât și teamă printre viticultori. Pinot noir, originar din Burgundia, este considerat un „test de caracter” pentru orice cramă. Povestea lui începe în urma cu peste doua milenii, probabil adus de romani în Galia.
Numele său evocă fie forma conică a ciorchinelui, fie apartenența la marea familie „Pinot”. Este unul dintre cele trei soiuri majore autorizate pentru șampanie, alături de Pinot Meunier și Chardonnay, și simbolizează rafinamentul, delicatețea și tradiția.
Un soi fragil, dar fascinant
Pinot noir este un partener capricios pentru viticultor. Sensibil la variații de temperatură, altitudine și momentul recoltării, acest soi răsplătește doar atenția meticuloasă. În climate răcoroase, se exprimă prin finețe, cu arome de fructe roșii și note de pământ reavăn, frunze ude sau ciuperci.
În zonele calde, devine mai intens, cu fruct bine copt și textură catifelată. În România, alegerea terroir-ului potrivit și momentul exact al culesului fac diferența între un vin memorabil și unul uitabil.
Pinot Noir în România – harta terroir-ului
Deși nu domină peisajul viticol național, Pinot noir are enclave unde terroir-ul îi permite să strălucească. Suprafața totală cultivată este de 2.040,61 ha (conform ONVPV la 10.02.2025), distribuită inegal între județe. Constanța și Arad conduc detașat, urmate de Prahova, Vrancea și Alba, dar expresii remarcabile apar și în alte zone.
În Crișana-Maramureș, crame precum Nachbil și Rătești au reușit vinuri care evocă eleganța Burgundiei. În Dealu Mare, Aurelia Vișinescu (Cramele Sahăteni) și SERVE demonstrează potențialul terroir-ului local. În Transilvania, Jidvei (Alba) și Crama Jelna (Bistrița-Năsăud) propun interpretări echilibrate, cu prospețime și finețe. În Dobrogea, terroir-ul de la Sarica Niculițel aduce Pinot Noir-ului Caii de la Letea Princeps Rezerva o notă distinctă, de cireșe negre.
Pinot Noir în contextul viticol național
Privit în ansamblul viticulturii românești, Pinot noir joacă un rol de nișă. În topul celor mai cultivate 20 de soiuri, el se află mult în spatele liderilor – Fetească Regală, Fetească Albă sau Merlot dar, cu un onorabil loc 13, este mai plantat decât alte soiuri internaționale (Riesling de Rin, Syrah sau Cabernet fanc) sau soiuri locale cu notorietate (Negru de Drăgășani, Galbenă de Odobești, Șarbă, Crâmpoșie). Această poziție confirmă că este ales mai degrabă de cramele orientate spre calitate și expresii unice decât spre volum.
Repere istorice și reușite românești
Chiar și cu suprafețe modeste, România a scris câteva pagini importante în povestea Pinot noir-ului. În 1999, Aurelia Vișinescu câștiga, pentru Cramele Halewood, prima mare medalie de aur a României la un concurs internațional, cu un Pinot noir. În prezent, Sahăteni, Nachbil, SERVE, Jidvei, Crama Jelna, Caii de la Letea, Domeniile Frano-Române și Dagon Winery (prin cupaje inovatoare cu Fetească Neagră) mențin ștacheta sus.
Pe segmentul spumantelor, Mysterium brut rosé 2017 a obținut Grand Gold la Concours Mondial de Bruxelles, confirmând versatilitatea soiului. Noua gamă Pinot noir de la Jidvei (singura care reunește versiuni alb, rose și roșu ale soiului) cucerește sistematic medalii la concursurile internaționale, inclusiv o medalie de aur la recentul Berliner Wein Trophy, pentru versiunea vinificată în roșu – acesta fiind și primul vin roșu cu DOC al producătorului.
La ce gust ne putem aștepta
Pentru că este un soi care își exprimă cel mai bine subtilitățile în climate ceva mai răcoroase decât Merlot sau Cabernet Sauvignon, zonele nordice – Crișana-Maramureș și Transilvania – au produs de-a lungul timpului multe surprize plăcute.
Dar și alegerea unor pante mai umbrite, cu expunere mai degrabă nordică decât clasica orientare sud-estică, în zona Dealu Mare, de exemplu, poate duce la rezultate similare. Aceste Pinot-uri sunt, de obicei, vinuri cu note în care se suprapun și se împletesc note vegetale, minerale și de fruct, cu un nivel ridicat de complexitate și evoluții frumoase în timp.
În zonele calde și bine expuse soarelui, Pinot noir tinde să producă vinuri mai extractive, cu arome dominate de fructe roșii sau fructe de pădure – cireșe, uneori vișine, zmeură, fragi, dulceață.
Provocări și oportunități
Pinot noir este o investiție de răbdare. Randamentele mici, cerințele ridicate de îngrijire și sensibilitatea la capriciile vremii îl fac un pariu riscant. Încălzirea globală aduce o schimbare dublă: deschide zone noi pentru cultivare, dar poate accelera coacerea strugurilor (în concentrația de zaharuri) în detrimentul complexității aromatice, în zonele mai calde. În anii dificili, câteva zile pot decide dacă vinul va fi excepțional sau mediu.
Din punct de vedere economic, Pinot noir nu este un soi „de volum”. Costurile de producție ridicate și recuperarea lentă a investiției îi descurajează pe mulți. Totuși, tocmai această raritate poate deveni un avantaj pe piețele care caută vinuri de terroir cu povești autentice.
Pentru România, oportunitatea stă în poziționarea pe segmentul premium, cu accent pe diversitatea terroir-urilor și pe prețuri competitive în raport cu Burgundia sau Noua Zeelandă. Cultivat cu grijă și promovat inteligent, Pinot noir poate deveni o carte de vizită internațională pentru cramele curajoase.
Concluzie
Pinot noir nu este pentru oricine. Este soiul care îți testează răbdarea, îți cere atenția și nu îți iartă greșelile. Dar, atunci când reușești, îți oferă un vin de o eleganță rară, care spune o poveste în fiecare pahar.
România are terroir, oameni și experiență pentru a-l cultiva la cel mai înalt nivel – iar viitorul său depinde de curajul cramelor de a continua să creadă în el. Pentru consumator, descoperirea unui Pinot noir românesc reușit nu este doar o degustare, ci o călătorie în inima terroir-ului nostru.
