Cunoasteti pe cineva care sa iubeasca viespile? Nici noi!
Amintiti-va ce agitatie se starneste intr-o masina cand, pe geamul deschis, patrunde aceasta insecta cu ac de temut. Sau cand cineva din anturaj e intepat, aparent fara motiv. Invariabil, raportarea la viespi se face la modul negativ.
Insa fara aceste insecte, lumea care ne inconjoara nu ar mai fi la fel.
O drojdie esentiala
Au dovedit-o doi profesori italieni, Irene Stefanini si Leonardo Dapporto, de la Universitatea din Florenta, care au studiat aceste insecte temute impreuna cu colegi de la Universitatea Yale. Cercetatorii au inceput prin a constata ca o drojdie – esentiala pentru procesul de fabricare a vinului, a berii si a painii – ce creste pe strugurii din podgorii, numita stiintific Saccharomyces cerevisiae si popular drojdie de bere, nu se poate deplasa pe calea aerului, ceea ce i-a determinat sa exploreze teorii alternative, pentru a-i explica prezenta pe struguri. Asa au ajuns la varianta ce implica viespile europene si viespile europene de hârtie (Polistes dominula) in transportul drojdiilor intr-o podgorie. Acestea se hranesc cu struguri si ajuta la începerea fermentatiei. Urmand aceasta teorie, cei doi oameni de stiinta au descoperit ca intestinele viespilor ofera un refugiu sigur, pe timp de iarna, pentru Saccharomyces cerevisiae.
Vara nu-i ca iarna
Saccharomyces cerevisiae este o ciuperca unicelulara saprofita de dimensiuni microscopice, ce se inmulteste prin inmugurire si creste doar in timpul verii, pentru ca temperaturile scazute ale iernii o distrug.
Desigur, aceasta drojdie nu e suficienta in procesul de obtinere a unui vin, motiv pentru care vinificatorii vor adauga, la momentul potrivit, si mai multa drojdie; dar daca Saccharomyces cerevisiae nu este prezenta, de la inceput, pe struguri, vinul nu va avea acelasi gust.
Revenind la teoria ce implica viespiile, mecanismul este urmatorul: cand mananca fructele, insectele inghit si drojdia. Stomacul lor este un mediul perfect pentru ca drojdia sa supravietuiasca in lunile geroase. In plus, in momentul in care viespile isi hranesc puii, transmit acestora, implicit, si ciuperca. Cand larvele se maturizeaza, ele reintroduc drojdia in podgorii si, astfel, procesul se reia. Aceasta este diferenta esentiala intre viespi si alte insecte si pasari care ar putea sa raspandeasca, la randul lor, aceasta drojdie in podgorii. "Viespile sunt printre cele mai bune prietene ale iubitorilor de vin", spune profesorul Duccio Cavalieri, coautor al studiului.
O teorie alternativa
Cu toate acestea, o teorie alternativa a specialistului in drojdii Jose Sampaio indica faptul ca adevaratul habitat natural pentru Saccharomyces cerevisiae este scoarta stejarilor. Sampaio a izolat ciuperca din stejari de-a lungul unui an intreg si a identificat-o in trei sferturi din probele sale, in timp ce Stefanini si Dapporto au gasit-o doar intr-un sfert din numarul de viespi. Concluzia lui Sampaio: desi viespile nu sunt indispensabile ca habitat pentru prezervarea drojdiei, insectele respective sunt foarte interesante ca vectori.
Bibliografie: Social wasps are a Saccharomyces mating nest – Irene Stefanini, Leonardo Dapporto, Luisa Berna, Mario Polsinelli, Stefano Turilazzi, Duccio Cavalieri
