Judecand dupa definitia legala data vinului din struguri: vinul este un produs alimentar [1], ceea ce inseamna, ca la orice aliment, ca ar trebui sa aiba un termen de valabilitate, un timp in care ar trebui consumat, ca sa ne bucuram de calitatile sale pozitive in cea mai buna forma a lor.
Pe de alta parte, specialistii si impatimitii iubitori ai culturii acestei nobile bauturi stiu ca vinul este un organism viu, care se naste, traieste si moare, fiind intr-o permanenta schimbare datorita unei multitudini de factori interni si externi.
Cum s-a ajuns la impacarea “caprei cu varza si cu lupul”? S-a stabilit ca pe eticheta sa fie expus momentul imbutelierii, pentru ca aceasta faza tehnologica reprezinta examenul de maturitate al vinului, un fel de bacalaureat. De la imbuteliere incolo, maturarea la sticla este perfectionarea si intelepciunea pe care vinul o dobandeste in timp, daca e predispus la asa ceva sau evolutia descendenta, catre o senectute accelerata, daca este un vin care ar trebui consumat proaspat.
Vinul proaspat este bine sa fie baut indata dupa ce a fost achizitionat. Daca nu il deschideti, limita maxima la care se poate intinde viata lui alaturi de voi poate ajunge la 4-5 ani. Daca l-ati deschis, i-ati delimitat existenta la 4-5 zile sau putin mai mult, daca aveti posibilitatea de a-l desmierda cu unelte sau conditii speciale (vacuvin, dopuri speciale, frigider).
Cum interpretam data scrisa pe eticheta vinului?
Inscrierea anului de recolta nu este obligatorie, dar majoritatea vinurilor Premium contin aceasta informatie pe eticheta. Anul de recolta reprezinta anul in care au fost recoltati strugurii din care s-a facut vinul, nu cand a fost imbuteliat. Daca nu gasiti alte cifre care sa va indice o marca temporala, pentru a afla cand a fost imbuteliat vinul, adaugati un an la vinurile albe si circa doi ani la vinurile rosii. Vinurile fara anul recoltei scris pe eticheta ori sunt “non-vintage” (unele legislatii nu permit scrierea anului de recolta daca acesta nu este unul de exceptie), ori sunt asamblaje din vinuri din ani de recolta diferiti si atunci nu este relevant anul vinului preponderent (se poate ca vinul care da caracterul cel mai puternic in asamblaj sa aiba ponderea cea mai mica).
In legislatia romaneasca si europeana, intre indicatiile obligatorii este mentionata ca necesara indicarea numarului lotului care sa permita identificarea datei imbutelierii.
Unele vinuri sunt lansate imediat dupa incheierea fermentatiei alcoolice. Sunt trase de pe drojdie si finisate rapid, pleaca pe piata asa-zise “en primeur” si lansarea lor este ori un obicei al locului, ori prilej de festivalul recoltei, ori un eveniment special. Cine nu a auzit de ‘Beaujolais nouveau’, celebrul vin rosu obtinut din soiul Gamay, in Franta, care este scos la vanzare in a treia joi a lunii noiembrie si pentru care se isca o adevarata batalie intre distribuitori, care sa duca primul pe pietele Lumii acest vin?
De ce vinul nu are termen de valabilitate?
Teoretic, vinurile nu se strica. Cu cat continutul alcoolic este mai mare, cu atat actiunea sa conservativa este mai pregnanta. Daca uneori ati intalnit vinuri „stricate”, cu siguranta nu ati gasit niciodata bauturi spirtoase alterate, pentru ca aproape toti patogenii cunoscuti sunt distrusi de alcool. Nu ce ar putea contine vinul alterat v-ar putea deranja, ci cantitatea ingerata. Gustul rau ar putea fi destul ca sa va opreasca in a consuma acel vin si a evita o toxiinfectie alimentara. Asadar, daca ati luat o inghititura de vin care nu mai este consumabil, nu intrati in panica, fiindca nu veti pati nimic mai mult decat o strambatura si nevoia de a va clati imediat gura cu apa sau cu un alt vin, mai bun.
Se mai poate bea un vin vechi de 100 de ani?
Multe surse spun ca in anul 1867, in mormantul unui soldat roman a fost gasita o sticla de vin, care este considerata a fi cel mai vechi vin existent. Sticla este expusa in Muzeul de Istorie Pfalz din Speyer, Germania, unde atrage atentia vizitatorilor prin varsta, aspect si unicitate.
Vinurile de Porto obisnuiesc sa imbatraneasca frumos si sa fie memorabile chiar la varste venerabile. Un timp petrecut in vas de lemn asigura unor vinuri un drum lin prin timp. In vinoteci celebre se gasesc vinuri vechi, iar modalitatea de ingrijire acestora, depre care am povestit in „Pastrarea vinului in vinoteca” le ajuta sa fie baubile multa vreme.
Majoritatea vinurilor sunt facute sa fie baute indata dupa lansarea pe piata. Acestea trebuie consumate in timpul vietii lor active, adica pana cand calitatile incep sa fie mai putine decat nemultumirile gustative pe care le-am putea detecta.
Ce am mai putea face cu un vin vechi pastrat nedeschis?
Am putea sa-l folosim la marinarea carnii, la gatirea sosurilor cu rosii sau la colorarea tesaturilor, daca este rosu. Un vin vechi mai poate fi valorificat intr-un blat de prajitura cu ciocolata. Daca vinul nu este vechi, dar la prima inghititura pare de nebaut, incercati sa il raciti bine, sa-l asociati cu mancaruri care sa-i atenueze defectele sau sa-i amplifice calitatile inca viabile. Daca a fost baricat prea mult, asociati-l cu carne fripta pe gratar.
Ar mai fi acele vinuri care sunt atat de rele la gust incat toate aromele s-au estompat, s-au oxidat sau conditiile de pastrare le-au compromis definitiv. Gustul lor ar putea fi plat, cu iz de nuci rancede sau mere stricate. In acest caz, nu mai exista „viata dupa moarte”, iar acele vinuri nu mai pot fi salvate nici de asocierea cu mancarurile, nici de copt, nici de gratar.
Defectele vinurilor definesc un domeniu sensibil si interesant care trebuie tratat separat. Vinul traieste daca este iubit si ingrijit, ca orice organism viu. De aceea, cand ridica paharul, multe culturi spun: SANATATE!
Surse:
[1] LEGE nr. 164 din 24 iunie 2015 a viei şi vinului în sistemul organizării comune a pieţei vitivinicole, emisa de catre Parlamentul Romaniei, publicata in Monitorul oficial nr. 472 din 30 iunie 2015, cu data intrarii in vigoare : 3 iulie 2015, Art. 17, alin (1)
[2] HOTARARE nr. 512/2016 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii viei şi vinului în sistemul organizării comune a pieţei vitivinicole nr. 164/2015, Art. 49, alin (3), lit.(h)
