De Ziua Internationala a Jazzului (indeaproape urmata de un 1 mai care se anunta plin de antren), era obligatoriu sa mai schimbam cateva cuvinte cu cei care au pus muzica pe acelasi loc cu vinul si si-au dedicat mare parte din timp in reconstruirea ambientului clasic dionisiac. Acum, nu-i vedem pe cei doi fondatori de crama chiar dansand in jurul cramei, inconjurati de satiri si bacante, dar un lucru este cert: Gramofon Wine si muzica merg mana in mana.
Marcel Pascu, mare iubitor de saxofon si practicant devotat al acestuia (in prezent in Orchestra Nationala Radio, alaturi de multi alti muzicieni de marca), a inconjurat lumea de doua ori, cantand in toate colturile si pe toate oceanele lumii. Nascut aproape de Dealu Mare, s-a intors sa isi retraiasca amintirile fericite din copilarie si a nimerit accidental peste ocazia nespeata de a cumpara o crama mica, dar promitatoare.
A construit o echipa de top, in care l-a prins si pe „contabilul” sau de atunci, Marcel Vulpoi, si a nascut povestea Gramofon. Cand nu lucreaza via sau nu ii asculta pe alti profesionisti, in curtea cramei, la una dintre petrecerile consacrate ale Gramofon Wine, inca il puteti descoperi in concerte si recitaluri.
Contabil la struguri dulci, cu muzicanti in vie? Un vis!
Marcel Vulpoi este profesor la ASE, in Bucuresti, si fondator al uneia dintre cele mai importante firme de contabilitate din Romania. A invatat vinul pas cu pas, dintr-un pranz de afaceri in altul, dintr-o vacanta in alta, dar a ajuns cu adevarat initiat dupa ce a intrat in aventura Gramofon. Intai pentru ca a primit vin in loc de plata onorariului pentru servicii de contabilitate, apoi pentru ca a avut convingerea ca poate construi un business. Si pentru petreceri…
Dar, pentru amanunte, gasiti pe platforma winesofromania.com destule articole si chiar episoade de podcast dedicate celor doi.
Ne intoarcem la aniversarea jazz-ului si va mai spunem doar ca i-am intrebat pe Marcel Vulpoi si Marcel Pascu, cei doi proprietari ai cramei, despre ce muzica s-ar potrivi cu vinurile lor, despre ce muzica le-a schimbat viata, de la ce concerte au plecat plutind si alte asemenea. Separat, ca sa nu copieze unul de la altul raspunsurile!
Asortari muzica / vin
WinesOfRomania: Mai intai ne jucam, apoi intrebam si lucruri mai serioase. Considerand ca psihanaliza are dreptate si primul raspuns este intotdeauna cel corect, va rugam sa facem acest exercitiu: ce melodie, autor, cantaret, trupa, compozitor sau opera va vin in minte la fiecare dintre urmatoarele vinuri? Chardonnay Virtuoz…
Marcel Vulpoi: Parazitii. Uite, pe asta nici eu nu mi-o explic, cred ca e de atmosfera, de vin relaxat, de viata de zi cu zi.
Marcel Pascu: Sting. Nu o melodie anume, cred ca mai mult legat de voce si stil.
WoR: Feteasca neagra Virtuoz…
MV: Ah, cu un rest de zahar… Aura Urziceanu!
MP: Rapsodia lui Enescu.
WoR: Feteasca neagra Sonorum…
MV: Metallica. Poate chiar Whisky in the jar, oricum, ceva plin de viata, dar mai complex, de ascultat tare.
MP: Tot Enescu, nu? Doar e Feteasca neagra! E Romania! Ce poate fi mai romanesc de atat?
WoR: Daca tot aveti o gama noua, sa vedem: ce merge la Meatology? Pentru Meatology alb?
MV: Ma crezi sau nu, La Familia. Dar nu la radio, ci cum era la Costinesti, in vacanta din 1997. Imi inspira vara, soare, bucurie, amintiri placute.
MP: Unchain my heart, Joe Cocker. Libertate, pasiune.
WoR: Meatology rose?
MV: Nightwish. E pe sufletul meu.
MP: Vivaldi, Anotimpurile. Pare simplu si integrat, dar e foarte multa munca, ansamblul este perfect sincronizat.
WoR: Meatology rosu?
MV: Sepultura, clar. Carne in sange! Rare sau blue, ca tot suntem la GrillFest, unde se degusta prima oara cu publicul vinurile din Meatology.
MP: Uvertura Egmont a lui Beethoven.
WoR: Dar un vin de retail? Sa spunem Gramofon Vals, din programul Deschidem Vinul Romanesc…
MV: Pai Eugen Doga, clar, ca el a scris Gramofon Vals
MP: Eugen Doga, clar, el a scris… Ah, v-a zis si Marcel Vulpoi același lucru? Pai, era normal.
WoR: Dar o editie super limitata? Opus Fabula Maximus, ca tot e lansata de curand…
MV: Aici e altceva. Ceva grandios, Nabucco, Traviata, o simfonie, alege orice compozitor mare.
MP: Scuze, aici trebuie sa ma gandesc, ca sunt prea multe, prea grele… (n.r. se gandeste mult). My way, Frank Sinatra.
Ce muzica ne schimba?
WoR: Cu ce vin sarbatoriti ziua internationala a jazz-ului?
MV: Am furat startul si am sarbatorit deja, ca am avut seara de Gipsy Jazz cu Mieluta Bibescu si Svertlana Perjovschi la The Great Hill Social Club, la Palatul Bragadiru. Am stropit seara cu Sauvignon Blanc Gramofon.
(n.r.: Pe Marcel Pascu nu l-am mai intrebat, pentru ca era deja in pline pregatiri pentru GrillFest si avea cu el 4.000 de sticle Meatology. Va imaginati si singuri – alb la pranz, rose dupa-amiaza, rosu seara, daca se racoreste suficient)
WoR: Ce interpret, cantaret, instrumentist sau compozitor v-a schimbat viata si a contribuit decisiv la formarea caracterului?
MV: Sunt multi, da probabil as spune ca cei din epoca clasica a jazz-ului, perioada Aretha Franklin, Louis Armstrong… Azi imi place foarte mult Silviu Burneci, pe care l-am si invitat anul acesta la Agurida Party.
MP: In rock, Queen. La saxofon, Michael Baker, ca voci Whitney Houston, Sinatra pentru swing, Joe Cocker ca voce, Duke Ellington si toti cei care i-au fost alaturi.
WoR: Sunt concerte de la care pleci beat de fericire, plutind cu inima plina. Care au fost cele mai memorabile concerte la care ati fost?
MV: Nightwish, pe care ii iubesc. Si Timpuri Noi, unplugged. Bine ca mi-am amintit: si Timpuri Noi se numara printre trupele care mi-au marcat tineretea…
MP: As spune trei concerte, toate de la Sala Palatului, desi au fost mult mai multe. Aura Urziceanu, in 1988, apoi Tom Jones, apoi trupa lui Duke Ellington, chiar daca monstru sacru nu mai era printre ei, se simtea ce lasase in urma.
Photo Credit: Gramofon Wine
