Ocupand impreuna 500 ha (2022), Cramposie si Cramposie selectionata nu se concureaza, ambele avand identitate proprie si o excelenta oglindire a locului unde este cultivat fiecare dintre cele doua soiuri.
Cramposie – soi nativ romanesc
In Romania, suprafata ocupata cu Cramposie atinge 368,56 ha [ONVPV, 2022]. Este un soi autohton romanesc, prefiloxeric, fiind astfel mentionat in literatura de specialitate
Distributia soiului Cramposie in judetele Romaniei [sursa date ONVPV, 2022]
Cramposie se cultiva indeosebi in judetele din est si sud-est ale Romaniei. Soiul este cultivat in 15 judete, cea mai mare suprafata fiind in Valcea – 137,54 ha, iar cea mai mica in Salaj – 0,01 ha. Un pasionat a dorit neaparat sa aiba in cultura acest soi, intr-un areal unde este considerata o raritate (regiunea Crisana si Maramures).
Gasim Cramposie in 4 areale cu denumire de origine controlata: D.O.P. Murfatlar, D.O.P. Oltina, D.O.P. Odobesti si D.O.P. Panciu.
Cu toate ca in judetul Valcea se gaseste cea mai mare suprafata cultivata cu acest soi, pentru vinurile cu denumire de origine sau cu indicatie geografica protejata a fost aleasa sora ei, Cramposie selectionata, ea asumandu-si rolul de Cenusareasa si ramanand la nivelul de materie prima pentru vinurile albe, fara denumire de soi, fara indicatie geografica sau denumire de origine.
Strugure cu insusiri mixte, de masa si vin, Cramposia se remarca prin aspectul si gustul placut al boabelor, cu pielita sa elastica si relativ groasa, fiind unul dintre soiurile cele mai rezistente la pastrare, peste iarna. Daca ciorchinii sunt lasati pe butuc, pana cand rahisul se deshidrateaza usor, cam pe la final de octombrie, Cramposie castiga in calitate si rezistenta la pastrare chiar si pana in luna mai a anului urmator.
Legendele oltenesti spun ca in locul ei de origine, Cepari-Carlogani, Cramposie se culegea la trei zile dupa ce cadea prima bruma de toamna cand strugurii deveneau galben-ruginii, cu pete maronii pe partea insorita, iar gustul era desavarsit. De acolo si unul dintre sinonimele soiului, Carloganca.
„Cramposie da taria, Braghina facea spuma, iar Gordanul umplea butea”
Cultivat obligatoriu in sortiment tehnologic, pentru a i se asigura polenizarea si productia constanta, alaturi de Braghina si Iordan/ Gordan, facea parte din soiurile de baza din podgoriile valcene, care dadeau „Tulburel de Dragasani”, unde a si aparut zicala batraneasca „Cramposie da taria, Braghina face spuma, iar Gordanul umple butea”.
Asa reuseau, in putine cuvinte, sa spuna ca Gordan era un soi de mare productie, ca Braghina avea boabele acoperite cu pruina pe care salasluiau drojdiile salbatice, mult mai numeroase ca la alte soiuri, iar Cramposie aducea potential alcoolic vinului.
Un soi romanesc, vechi, prea putin valorificat, in detrimentul selectiei sale, care a fost trecut in toate caietele de sarcini, atat la D.O.P., cat si la I.G.P., fara insa a fi cuprins macar in lista soiurilor admise la producerea vinului varietal.
Vinurile din Cramposie se potrivesc de minune cu mancaruri romanesti cu varza proaspata sau vanat cu aripi, dar si cu preparate rafinate din peste si sparanghel sau broccoli gratinat.
Dependenta de conditiile agro-meteorologice favorabile, cu precadere in perioada infloritului si mai ales necesitatea intercalarii cu soiuri polenizatoare, a dus la necesitatea ameliorarii soiului, prin metoda selectiei pozitive, care inseamna selectarea exemplarelor cu insusirile dorite de catre ameliorator si inmultirea acestora pe cale vegetativa, prin altoire.
Astfel a luat nastere Cramposie selectionata. In colectiile ampelografice ale unitatilor de cercetare din Romania exista patru soiuri cu acelasi unic parinte: Cramposie, Cramposie aromata, Cramposie selectionata si Cramposie selectionata Stefanesti (ultimul, purtand numele Statiunii de Cercetare vitivinicola care l-a ameliorat). Cu toate acestea, VIVC nu mentioneaza decat Cramposie si Cramposie selectionata, ceea ce dovedeste inca o data necesitatea actualizarii catalogului respectiv.
Cramposie selectionata – nivelul urmator
In Romania, suprafata cultivata cu Cramposie selectionata este 135,45 ha (2022). Selectionat la SCDVV Dragasani, Romania, noul soi a fost omologat in 1972.
Distributia soiului Cramposie selectionata in judetele Romaniei [ONVPV, 2022]
Cramposie selectionata se cultiva indeosebi in judetele din sudul Romaniei, sporadic in regiunea Moldovei si ceva mai substantial in judetul Constanta. Este cultivat in 7 judete, cea mai mare suprafata regasindu-se in Valcea – 66,42 ha, iar cea mai mica in Dolj – 0,08 ha.
Cramposie selectionata se cultiva in 6 dintre cele 34 D.O.P. din Romania: D.O.P. Cotesti, D.O.P. Dealu Mare, D.O.P. Dragasani, D.O.P. Husi, D.O.P. Odobesti si D.O.P. Panciu. Poate produce de la 12.000 kg/ ha in D.O.P. Dealu Mare si pana la 19.000 kg/ ha in D.O.P. Odobesti sau D.O.P. Panciu.
Comparatia la nivel molecular arata clar doua soiuri diferite, fiecare cu o anumita zestre genetica, pe care o poate disemina in cazul eventualelor incrucisari, in vederea obtinerii de noi soiuri.
Microsatelitarea conform markerilor moleculari, la Cramposie si Cramposie selectionata, dupa VIVC
Cramposie si Cramposie selectionata, in date tehnice
Vinuri din surorile Cramposie, recomandate de Wines of Romania
In zilele noastre Cramposie selectionata este renumita atat pentru vinurile albe linistite, cat si pentru spumantele care oglindesc atat de bine prospetimea, aroma subtila si personalitatea strugurilor din care provin.
- Amfiteatru – Cramposie selectionata 2021 – Crama Avincis
- Cramposie selectionata 2013 – Casa de vinuri Iordache
- Bauer Cramposie selectionata 2013 – Crama Bauer
- Cramposie selectionata 2015 – Crama Prince Stirbey
- Monser Cramposie 2013 – Senator Wines
Vinuri spumante
- Cramposie Spumant 2013 – Crama Prince Stirbey
Surse:
[1] Ampelografia Romaniei, vol. II, pg. 485
[2] Ampelografia Romaniei, vol.IX, pg. 137
📸 Sursa foto: Crama Avincis
