Moldova este cea mai mare regiune viticola din Romania si una dintre cele mai intinse din Europa. Cele noua podgorii si cele opt centre viticole independente ocupa spatiul predominant deluros-colinar, cuprins intre Subcarpatii Moldovei, Carpatii de curbura, valea Prutului si valea Siretului inferior. Viile Moldovei dau o gama larga de produse vinicole, de la vin linstit si spumante, pana la vinarsuri ce se preteaza la invechire.
Soiuri principale
Albe: Aligoté, Babeasca gri, Chardonnay, Cramposie, Cramposie selectionata, Feteasca alba, Feteasca regala, Francuse, Galbena de Odobesti, Grasa de Cotnari, Muscat Ottonel, Pinot gris, Plavaie, Riesling de Rhin, Riesling italian, Rkatiteli, Sauvignon, Sarba, Tamaioasa romaneasca, Traminer alb, Traminer roz, Zghihara de Husi si soiuri noi: Aromat de Iasi, Golia, Miorita, Ozana, Raluca, Unirea, Donaris
Rosii: Busuioaca de Bohotin
Negre: Babeasca neagra, Burgund mare, Cabernet franc, Cabernet Sauvignon, Feteasca neagra, Merlot, Pinot noir, Syrah si soiuri noi: Arcas, Balada, Codana, Negru aromat
Indicatii geografice
- D.O.P. Iasi
- D.O.P. Husi (sden Vutcani)
- D.O.P. Bohotin
- D.O.P. Cotnari
- D.O.P. Dealu Bujorului
- D.O.P. Panciu
- D.O.P. Odobesti
- D.O.P. Cotesti
- D.O.P. Iana
- I.G.P. Dealurile Moldovei
- I.G.P. Dealurile Vrancei
Istorie
Marele istoriograf şi carturar roman, Dimitrie Cantemir, referitor la viticultura si vin, consemna in „Descriptio Moldaviae” [2]: „pe toate celelalte bogatii ale pamantului le intrec viile alese, insiruite pe o lunga fasie intre Cotnari si Dunare.” Sau „Aceste vii nu sunt de folos numai localnicilor tarii pentru nevoile lor, ci pretul scazut atrage aici negustori rusi, lesi si chiar unguri, care duc la ei in tara an de an, mai mult vin.” Este notoriu sortimentul Cotnari, alcatuit din Grasa de Cotnari, Feteasca alba, Tamaioasa romaneasca si Francuse, care, in anii favorabili, este produs din struguri botritizati si rivalizeaza cu orice vin dulce de mare clasa din lume. La expozitiile si concursurile internationale de la Viena (1873), Budapesta (1884), Paris (1889), vinurile de Cotnari au dobandit numeroase diplome, medalii si alte distincţii. Marco Bandinus scria, la 1646: "Husul, straveche aşezare a podgoriilor Moldovei, produce un vin gustos, aromat si foarte mult cautat".
Terroir
Relief: dealurile subcarpatilor orientali, depresiuni, platouri, de-a lungul luncilor raurilor Prut si Siret; Pante line, insorite; Expozitie: N-V, S, S-E; Altitudine: 100-500 m; Sol [1]: cernoziom argic, cambic, gleic si vertic, luvosol, aluviosol, stagnosol, rar solonet; Temperatura medie multianuala: 9,0-9,5oC; Precipitatii: 380-550 mm media multianuala; Peste 30 de zile tropicale anual; ierni reci si racoroase (31-50 de zile anual). 2000-2100 ore de stralucire a soarelui anual. Fenomene climatice extreme sunt datorate crivatului (ce aduce temperaturi sub -20oC), care afecteaza viile neingropate, uneori ingheturi tarzii care se intind pe mai multe zile consecutive, grindina, ploile torentiale care produc inundatii prin iesirea din matca a cursurilor de apa. In lunile de primavara devreme si tarziu toamna se lasa dimineata ceata fina, nepersistenta, microclimatele caracterizandu-se mai degraba ca fiind secetoase. Toamnele sunt lungi, calde si insorite, caracteristici care favorizeaza deseori aparitia putregaiului nobil pe struguri.
Surse:
- Toti, M.; Dumitru, Sorina; Vlad, V.; Eftene, Alina – Atlasul pedologic al podgoriilor Romaniei (2017), Ed. Terra Nostra, Iasi
- https://ro.wikipedia.org/wiki/Descriptio_Moldaviae
- www.onvpv.ro
