Pe 10 mai 1866, dupa deja celebra calatorie incognito, Carol I devine domnitor al Principatelor Unite, intr-un moment in care Imperiul Otoman ameninta sa desfiinteze fragila uniune dintre Moldova si Tara Romaneasca. Dupa 11 ani, celebrul discurs de pe 9 mai 1877 al lui Mihail Kogalniceanu proclama independenta Romanie. Sau, in alti termeni, inceperea Razboiului de Independenta, care avea sa duca la formarea Romaniei moderne, un an mai tarziu. La 15 ani dupa instalarea pe tron, la 10 mai 1881, principele regent Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen devine Regele Romaniei. Avem o tara, cum procedam?
Intr-o tara puternic ancorata intr-o agricultura primitiva, nu departe de agronomia de subzistenta, Regele Carol I a investit, in primul rand, in educatie. In paralel, in drumuri, cai ferate, modernizarea agriculturii si emanciparea taranimii. In cea mai indelungata domnie cunoscuta pe acest teritoriu (48 de ani, cu un an mai mult decat Stefan cel Mare), s-au infiintat universitati, Academia Romana, licee, scoli si biblioteci, s-au construit drumuri si poduri care au ramas in functiune pana astazi (DN1, podul de la Cernavoda etc.), iar Romania s-a apropiat, pentru prima data, de ceea ce am numi astazi un standard european.
Despre regi si vin
Mai exista inca voci care il acuza pe Carol I ca nu a rezolvat problemele taranimii ancorate intr-un sistem feudal exploatator, invocand in acest sens rascoala din 1907 si alte atitudini politice ale vremii. Adevarul nu ar putea fi atat de departe si, oricat de cinica ar parea, solutia Regelui a fost aceea de “a da celui infometat undita, nu peste”.
Cei pasionati de istorie pot verifica povestea celor 12 Domenii ale Coroanei, a fermelor-model, care au creat fenomenul de “invatare prin invecinare”. Rezistenta traditionalistilor a fost legendara – regimul comunist utiliza piesele de teatru ale vremii pentru a ridiculiza monarhia (daca va amintiti de inginerul care incearca sa le spuna taranilor despre paricopitate si imparicopitate). Doar ca, implementand tehnologii moderne, aplicand criterii stiintifice si angajand cei mai buni specialisti ai vremii, fermele administrate de Coroana au fost, incet-incet, intelese, acceptate si imitate de vecini. Acolo unde acest lucru nu a fost posibil, optiunea de a invata s-a transformat in constrangerea de a invata. Sa ne amintim ca a fost nevoie de un decret regal, apobat de Parlament, pentru a interzice monta pe islaz, in efortul ameliorarii raselor si separarii vacilor de lapte de cele de carne. A durat 30 de ani ca omul simplu sa inteleaga diferenta si sa renunte la practicile impamantenite de nenumarate generatii.
Investitiile in cunoastere ale Casei Regale sunt greu de evaluat. Dar am putea intui din viticultura macar o parte a ceea ce s-a intamplat. Repede dupa de Carol I a devenit Rege, Romania si Europa au fost devastate de filoxera. In 1887 deja aparea Statiunea de Cercetare Viti-Vinicola de la Murfatlar, dupa ce se descoperise ca insecta nu prolifera in soluri nisipoase. In 1884, domeniul din Segarcea este defrisat, dupa analize extensive de sol, si plantat cu peste 50 de soiuri nobile de vita-de-vie, plantele sunt inmultite in cadrul scolii de vita-de-vie de aici si trimise spre replantare taranior afectati de filoxera. Initial reticenti la ideea de defrisare a viilor afectate, toti acesti tarani sunt improprietariti in 1921 cu echivalentul terenurilor pierdute. Pentru ca reforma inseamna undita, nu peste si, chiar daca o domie de jumatate de veac nu este suficienta pentru a-si implini toate scopurile, urmasii cu siguranta vor respecta mostenirea si intentiile predecesorilor.
Segarcea nici nu a devenit podgorie a Casei Regale pana cand nu s-au descoperit metodele de combatere a filoxerei. Crama a fost construita abia in 1908, la cele mai inalte standarde ale vremii – vinificatie gravitationala, bazine de fermentare din sticla etc.. In aceeasi perioda sunt recunoscuti si primii furnizori oficiali ai Casei Regale, unii dintre ei continuandu-si aceasta onoranta traditie pana astazi.
Nu vom pica in butoiul cu melancolie istorica, ci vom ridica astazi un pahar de Feteasca regala plin de bule, Rhein Extra Royale Brut (disponibil exclusiv in progamul Deschidem Vinul Romanesc al Carrefour Romania), in cinstea tuturor lucrurilor prin care monarhia a contribuit la nasterea Romaniei moderne. Inclusiv, daca tot am adus vorba, a ideii de a “importa” sasi brasoveni (cei trei frati Rhein) in Azuga, pentru a transforma un depozit de vinuri in prima fabrica de sampanie romaneasca – la acea vreme, termenul de sampanie era legal inca…
