Primul meu contact cu vinul din Syrah a fost in 2014, la cunoscutul ‘club al degustatorilor neautorizati de vinuri’ din Arad, cu un 2005 Penfolds Magill Estate Shiraz. Mi s-a spus atunci ca dupa ce voi gusta din acest vin, o sa beau numai Shiraz-uri proaste! Ceea ce a fost valabil mai putin de un an. In 2015, la un festival de vinuri, tocmai in Maramuresul istoric, m-a ‘impietrit’ un Syrah ‘coltos’ din Dealu Mare!
Conform VIVC:
Sursa: VIVC
Cote Rotie si Hermitage sunt cele mai célèbre apelatiuni care au consacrat vinurile din soiul Syrah. Cu multe vii cultivate pe terenuri plane, Crozes-Hermitage este apelatiunea care da vinuri mai putin complexe, dar si mai accesibile ca pret.
In Sudul Ronului, unde vedeta este Grenache, prin adaugarea de Syrah in compozitia unor amestecuri, impreuna cu Mourvedre si Cinsault, se produc in mod constant vinuri memorabile.
Face parte din celebrul blend, numit colocvial, GSM, care nu reprezinta o antena de telefonie, ci initialele soiurilor componente: Grenache + Syrah + Mourvedre.
Un alt amestec unde soiurile se potenteaza reciproc este Syrah + Cabernet Sauvignon, care combina opulenta primului, cu austeritatea erbacee a celui de-al doilea. [2]
Are sensibilitate mare la putregaiul cenusiu, la cloroza, acarieni si seceta, dar materialul lemnos care cade la taierile in uscat il propulseaza in zona unora dintre culturile cele mai prietenoase cu mediul, fiindca din acest lemn se pot face peleti pentru incalzire, ceea ce inseamna o mare putere de reciclare, in aceasta lume cu tendinte catre economie si ecologie sustinuta. Este unul dintre soiurile care poate fi cultivat cu succes in programul de sechestrare a carbonului in sol, numit “4 per 1000”.
O combinatie interesanta poate fi Tempranillo + Syrah, din care rezulta un vin cu o capacitate mare de invechire, datorita potentarii reciproce bazata pe aciditatea ambelor soiuri. Poate fi o optiune si Garnacha + Syrah, unde nu numai aciditatile se sustin reciproc, ci si aromele condimentate aduc un plus de siguranta pentru o maturare indelungata.[2]
Conform ONVPV:
Sursa: ONVPV
In lucrarea sa din 1996, Jancis Robinson spunea ca “Syrah este al viticultorului, pe cand Cabernet Sauvignon este al oenologului’. [1] Facea referire la faptul ca “regele vinurilor”, Cabernet Sauvignon trebuie cules cat mai tarziu, lasat sa se coaca bine, pentru a-si desavarsi caracterul, iar oenologii isi pot exprima talentul “jucandu-se” cu tehnicile de vinificare.
Syrah un soi care extrage tot ce este posibil din sol, isi coreleaza fiziologia cu potentialul microclimatului si poate da productii foarte mari comparativ cu Cabernet Sauvignon. De aceea, normarea productiei, desfrunzitul, momentul recoltarii, care toate sunt in sarcina viticultorului, pot arata maiestria acestuia in vinul final din Syrah.
Vinurile din Syrah sunt de un rosu intens, cu tenta albastruie cand sunt tinere, generos colorate, cu tarie alcoolica ridicata si corpolenta remarcabila, cu aciditate mare, viguroase si bogate in taninuri. Sunt vinuri cu arome complexe, intre flori si fructe, cu note de violete si coacaze negre, cu accente de piele, tutun si lemn dulce, care se preteaza la baricare usoara, ce le poate conferi o tenta usor afumata. [2]
In vinurile rezultate din zone cu climat moderat putem gasi arome de ciocolata neagra, note erbacee, de carne afumata sau piper negru. In zonele cu climat fierbinte apar in vin arome de liquorice, iar prin invechire se releva note pamantii, de frunze umede, de piele. In zonele cu climat rece soiul nu ajunge la maturitatea deplina. [3]
Dar evolutia climatica din ultimii 15 ani duce catre latitudini din ce in ce mai mici, posibilitatea cultivarii acestui soi, ceea ce se poate simti in gustul vinurilor din Nordul Romaniei, in zone alta data consecrate vinurilor albe.
In ultimii ani, tot mai multi oenologi experimenteaza, in cramele din Romania, vinul din Syrah fara contact cu lemnul de stejar, lasand-ul sa isi scoata la iveala tot potentialul extractiv, fructuozitatea si mineralitatea, exprimand din ce in ce mai fidel terroir-ul unde este cultivat strugurele.
Syrah este unul dintre soiurile de struguri pentru vin care apreciaza mult micoriza (simbioza ciupercilor microscopice din sol cu radacinile vitei-de-vie) si devine cu atat mai complex cu cat plantatia este mai veche. De aceea, abia acum vinurile din plantatiile infiintate in Romania cu 10-12 ani in urma, cu acest soi, incep sa isi arate potentialul de vinuri ce pot trece proba timpului prin invechire.
[1] Robinson, Jancis – Ghidul soiurilor de struguri pentru vin, 1996
[2] Variedades de vid en España, 2-a edicion, Edicion special, “Curso Internacional de Ampelografia, OIV and IMIDRA 2021”, Grupo Editorial Agricola Espanola SA, 2019
[3] Wines and Spirits – Looking behind the label, produced and published by Wine &Spirits Education and Trust, 2014, pg.40
Alatura-te comunitatii noastre, ca sa fii printre primii care afla ultimele noutati.
© 2024 Wines Of Romania By Marinela Ardelean
© 2024 Wines Of Romania By Marinela Ardelean
Continutul portalului este proprietatea winesofromania.com, care va fi citat ca sursa de continut si nu poate fi preluat, difuzat, vandut sau revandut decat cu acordul scris al winesofromania.com. In cazul in care doriti sa preluati orice tip de continut de pe aceasta platforma, ne puteti contacta pe adresa info@winesofromania.com
Inainte de accesa conținutul site-ului, vă rugăm să cititi, cu atenție, Termenii și condițiile Wines Of Romania („Regulamentul)", acestea fiind direct aplicabile şi obligatorii pentru fiecare vizitator / utilizator. Continutul site-ului poate fi accesat doar dacă vă exprimati consimţământul asupra acestora. Vă atragem atenţia că prin exprimarea consimţământului dvs. cu privire la Termenii si Conditiile Wines Of Romania, vă exprimați acordul şi cu privire la Politica de Confidențialitate, Politica de Cookie-uri și condițiile de prelucrare a Datelor cu caracter Personal.