Mult timp s-a crezut ca Feteasca Regala a aparut ca urmare a hibridarii dintre soiurile Feteasca Alba si Grasa. Conform celor mai recente date cuprinse in Pasaportul International VIVC, realitatea e alta
Existenta viticulturii in Transilvania, tinut al cetatilor de basm si al bisericilor fortificate sasesti, este documentata din vremuri stravechi. Tara Vinului (Weinland) sau „Tara de Aur si Must” – cum numeau sasii aceste meleaguri -, inseamna mai mult decat vinuri desavarsite in inima Transilvaniei. Tara Vinului este o experienta milenara acumulata si data in pastrare din generatie in generatie pentru ca astazi sa putem degusta intr-un pahar „povestea unei traditii”.
Altoire pentru replantarea Europei
Numele a doua familii mediesene – Ambrosi si Caspari – sunt strans legate de traditia viticola a zonei, precum si de dezvoltarea si modernizarea ulterioara a acestui domeniu prin introducerea inovatiilor stiintifice in modalitatile de cultivare si vinificare practicate de sasi de multe secole in Podgoria Tarnave. Friedrich Caspari si Michael Ambrosi Jr. au scris o pagina importanta in istoria vinului, contribuind la altoirea vitelor-de-vie folosite pentru replantarea Europei, dupa ce filoxera pustiise podgoriile.
O intalnire regala
Soiul reprezentativ al Pogdoriei Tarnave – Feteasca Regala – cunoscut si sub numele de Danasana, Galbena de Ardeal sau Fetita, Fetita de Ardeal, a fost pentru prima oara identificat in localitatea Danes, judetul Sibiu, la aproximativ 45 km de Jidvei. Se pare ca denumirea de „Feteasca Regala” a fost data de legendarul producator mediesean Michael Ambrosi Jr., dupa o vizita a Regelui Ferdinand in care acesta a fost impresionat de vinul lui Ambrosi. La Expozitia si Targul de Mostre ale Industriei Romanesti, Bucuresti – 1921, vinul a fost degustat de insusi Majestatea Sa Ferdinand I, iar in cinstea Majestatii Sale, soiul a fost botezat Feteasca Regala. Episodul e relatat de Curierul Economic, o publicatie din Dej, in numarul din 15 octombrie 1928. Il reproducem, respectand ortografia si grafia vremii: Acest soiu de strugur si’a primit numele de acolo, ca Regele Ferdinand la o expozitie agricola ia gustat vinul, si s’a interesat de nume. Insotitorii iau spus ca „fetita”. Unde a rasarit pana acum, a intrebat regele. In Ardeal. Si pana acum ia fost numele fetita. Atunci sa’i ramana numele a zis regele. Insa Ambrosi cultivatorul acestui soi de struguri fiind omculant de aci incepand a numit „fetita de imparat” acest soiu de struguri. Numele original ii este fetita de imparat din Danos. Este soiu mijlociu intre fetita si jardovany si in chip norocos intruneste calitatile bune a ambilor.
Mult timp s-a crezut ca Feteasca Regala a aparut ca urmare a hibridarii dintre soiurile Feteasca Alba si Grasa, insa, conform celor mai recente date cuprinse in Pasaportul International VIVC, Feteasca Regala este rezultatul hibridarii naturale dintre soiurile Feteasca Alba si Francusa. Cele mai recente date din catalogul VIVC atesta ca Romania este cea mai mare cultivatoare de Feteasca Regala (12.216 ha), conform ONVPV.
65 de medalii
Cel mai mare producator de Feteasca Regala din Romania este Jidvei, cu o suprafata de 738 hectare cultivata cu acest soi. De-a lungul timpului, vinurile Jidvei produse din Feteasca Regala au fost distinse cu peste 65 de medalii la cele mai importante competitii nationale si internationale. Una din preformatele remarcabile a fost Marea Medalie de Aur obtinuta de vinul de vinoteca, Feteasca Regala 2009, la Concours Mondial de Bruxelles din anul 2019. De asemenea, in anul 2021, Clasic Feteasca Regala si Traditional Feteasca Regala au obtinut medalia de Argint, respectiv distinctia Diamant, la concursul Femmes et Vins du Monde desfasurat la Monaco.
Un portofoliu semnificativ
Portofoliul Jidvei cuprinde doua vinuri realizate exclusiv din Feteasca Regala – Traditional si Clasic -, precum si doua cupaje care surprind si pun in valoare calitatile incontestabile ale acestui soi – Tezaur Feteasca Regala+Sauvignon Blanc si Tezaur Feteasca Regala+Muscat Ottonel. De asemenea, pentru a adauga o nota distincta si autentica spumantelor Jidvei, alaturi de soiuri clasice folosite pentru producerea vinurilor spumante, Chardonnay si Pinot Noir, li s-a alaturat Feteasca Regala. La Jidvei se produc, de peste 60 de ani, spumante obtinute dupa metoda traditionala. Spumantele Jidvei Extra Brut si Extra Dry si Mysterium Brut Vintage 2017 imbina armonios aciditatea specifica Podgoriei Tarnave cu aromele proaspete si notele de autoliza, rezultand vinuri spumante deosebite, ce incanta prin naturalete si prospetime.
Vinuri versatile, potential enorm
Potentialul acestui soi de struguri este foarte mare deoarece vinurile obtinute sunt extrem de versatile. In functie de modul de vinificare, se pot produce vinuri pline de prospetime, crocante, cu arome delicate de flori de camp sau vinuri bine structurate, cu potential de invechire in sticla si/sau baric – cu un buchet complex care abunda in arome de miere, fructe coapte si nuante oxidative. Iata cateva descrieri ale unor vinuri recomandate de WINES OF ROMANIA:
Clasic Feteasca Regala, de culoare galben-auriu deschis, este un vin limpede si stralucitor. Aromele bine definite de caise si piersici zemoase si aciditatea naturala ridicata, specifica Podgoriei Tarnave, confera acestui vin savoare si prospetime, totul fiind completat de un post-gust care aminteste de nectarul florilor de caprifoi.
Traditional Feteasca Regala este un vin placut, caracterizat prin prospetime si echilibru, care evidentiaza delicatetea aromatica a soiului romanesc. Se remarca prin note florale discrete si arome de mere galbene si pere.
Jidvei Extra Brut imbina armonios aciditatea echilibrata cu aromele proaspete de mar verde si citrice, rezultand un vin spumant deosebit care incanta prin naturalete si prospetime. Perlajul fin si totodata, persistent este completat de notele de flori de camp si ierburi aromatice si mineralitatea caracteristica podgoriei Tarnave.
Vinul spumant Jidvei Extra Dry este obtinut din soiurile Feteasca Regala, Chardonnay si Pinot Noir, tipicitatea fiecarui soi regasindu-se in buchetul expresiv si proaspat al acestui cupaj efervescent, de culoare galben-pai. Plin de caracter, Jidvei Extra Dry se remarca prin perlarea fina si persistenta, notele florale si de autoliza – paine, cat si prin aromele de pierisica, pere si citrice.
Mysterium Brut Vintage 2017, un vin spumant de culoare galben-pai, cu o remarcabila efervescenta si un perlaj fin si persistent, obtinut dupa metoda traditionala din soiurile Pinot Noir, Chardonnay si Feteasca Regala. Mysterium Brut se deschide olfactiv cu note intense specifice de autoliza – paine proaspat scoasa din cuptor, croissant au beurre – completate de suave flori albe de salcam. Gustul este proaspat si revigorant, cu arome placute de briosa si tonuri subtile de ierburi uscate.
Material publicat cu sprijinul departamentului PR Jidvei.