Daca te-ai intrebat vreodata din ce strugure magicienii oenologi au putut face atatea culori diferite ale aceluiasi vin, sa stii ca este posibil. Dintr-un strugure negru se pot face minim 3 vinuri, in cel putin 3 culori: alb, rose si rosu.
“Unde-i lege, nu-i tocmeala!”
Legislatia europeana care guverneaza producerea vinurilor in statele membre lasa la latitudinea acestora detaliile privind conditiile specifice pentru indicarea pe eticheta vinului a metodelor de productie. [1]
Denumirile soiurilor de vita-de-vie, care produc struguri pentru vinificatie si/ sau sinonimele acestora (acolo unde ele exista), sunt inscrise in „Lista internationala a soiurilor de vita-de-vie si a sinonimelor acestora”, gestionata de catre Organizația Internatională a Viei si Vinului (O.I.V.), care se gaseste pe site-ul acesteia.
Fiecare tara are dreptul, prin institutiile sale specializate, sa stabileasca modul in care se scriu denumirile soiurilor in limba sa oficiala si ortografierea consacrata pentru acestea. Lista OIV se actualizeaza periodic, ultima data la care Romania a transmis modificari si completari fiind in luna iulie 2013.
Cea mai noua aparitie legislativa [2] cu privire la modul in care se scriu denumirile soiurilor de struguri admise la plantare si productie pe teritoriul Romaniei este din 2020. Aceste denumiri legiferate pentru Romania trebuie pastrate indiferent in ce limba se traduce eticheta, fiindca fac parte din identitatea noastra nationala.
Despre un anumit soi, cu referire la tara lui de origine sau la un vin produs intr-o alta tara decat Romania, deontologic ar fi sa scriem asa cum indica Lista OIV. Catalogul Vitis, care poate fi consultat la VIVC, a facut un compromis, scriind cu majuscule intreaga denumire a soiului/ clonei/ elitei/ hibridului/ portaltoiului de vita-de-vie.
La fel cum se procedeaza cu denumirile stiintifice din biologie si stiintele conexe, pentru a da eleganta scrisului si pentru a gasi cu usurinta numele soiului intr-un text, specialistii din domeniul viei si vinului au convenit ca acesta sa fie scris cu font Italic, adica, Riesling Italian sau Cabernet Sauvignon. Daca denumirea soiului de struguri face parte din numele vinului, atunci il vom scrie asa cum este el compus pe eticheta comerciala.
E obligatoriu sa faci vin rosu din struguri negri?
Tehnologia si tehnicile de vinificatie au cunoscut in ultimele decenii transformari majore, s-au modernizat si in acelasi timp au readus in actualitate practici clasice, in haine noi. Maceratia sau contactul mustuielii cu pielita boabelor de struguri a revenit in atentia vinificatorilor, fiindca gustul consumatorilor se reintoarce catre natural, original si autentic.
Din struguri albi se face de obicei vin alb. In Franta (si de acolo am preluat si noi sintagma), in Champagne, din Chardonnay se face ‘Blanc de Blanc’, adica un vin ‘Alb din Alb’. Francezii au lansat aceasta denumire pentru a face o deosebire stricta mai ales intre vinul de baza alb (blanc, fr.) pentru spumante, obtinut din struguri albi si cel obtinut din struguri gri, roz, rosii sau chiar negri. Da, chiar struguri negri, cum e in cazul Pinot noir, din care se face vinul ‘Blanc de Noir’ (‘Alb din Negru’).
Din strugurii colorati (gri, roz, rosii, negri) se pot obtine o multime de nuante finale in vinul care a trecut sau nu printr-o perioada de maceratie pe bostina, de la alb la rosu intunecat, in functie de soi si timpul petrecut sau nu in contact cu pielitele boabelor.
La fel, din strugurii albi (galben-verzui, galben-pai, galben portocalii, galben-aramii, galben-chihlimbarii) se poate face vin alb cu maceratie, asa-numitul Orange, cel mai celebru fiind vinul facut in Georgia, in qvevri, acele vase ingropate, in forma de oua uriase, facute din lut.
Un nume complicat, dar necesar, pentru vinurile cu maceratie
Denumirea pentru vinurile cu maceratie, mai ales la vinurile albe, este o treaba destul de complicata. De aceea, O.I.V. a emis o rezolutie care precizeaza ca este corect sa scriem (la vinul de tip Orange) “vin alb cu maceratie”.[3]
In Romania avem un vid legislativ cu privire la noile (sau vechile) tehnici de vinificare, iar majoritatea Caietelor de sarcini pentru D.O.P. si I.G.P. prevad doar ca tehnologia este “[…] conform legislatiei in vigoare”.
Prin urmare, sa vedem ce ar putea scrie imbuteliatorii pe eticheta vinului care a beneficiat, in elaborarea sa, de maceratia pe boabe:
- Vinul alb obtinut prin maceratie pe boabe (vinul de tip Orange) ar putea fi scris, de exemplu: Riesling Italian – vin alb cu maceratie
- Vinul aromat obtinut prin maceratie pe boabe, din soiuri aromatice de struguri ar putea fi scris, de exemplu: Muscat Ottonel – vin cu maceratie sau Negru aromat – vin cu maceratie
- Vinul rose obtinut prin maceratie din struguri gri, roz, rosii sau negri ar putea fi scris, de exemplu: Pinot gris – vin cu maceratie (rose) sau Babeasca neagra – vin cu maceratie (rose) si ar fi încadrat conform normelor legale, la vin rosu. [Legislatia prevede incadrarea vinurilor rose la vinuri rosii, care au alt regim fiscal sau vamal decat cele albe. Chiar in declaratiile obligatorii (declaratia de productie, declaratia de stocuri) se face distinctia in doua categorii: alb si rose/ rosu.]
- Vinul alb obtinut din struguri gri, roz, rosii sau negri ar putea fi scris, de exemplu: Cabernet Sauvignon – vin fara maceratie (alb)
In mod normal, toate vinurile produse prin contactul prelungit cu boabele si pielitele sau prin scurgerea ravacului fara extragerea culorii din boabe, ar trebui sa fie descrise in Caietele de sarcini pentru D.O..P sau I.G.P., cu exceptia vinurilor varietale. Pentru vinurile varietale legislatia admite doar anumite soiuri la vinificare si nu exista caiete de sarcini.
Vinurile varietale din soiurile admise in Romania: Aligote, Burgund mare, Babeasca neagra, Chardonnay, Cabernet Sauvignon, Feteasca neagra, Feteasca regala, Merlot, Muscat Ottonel, Pinot gris, Pinot noir, Riesling italian, Sauvignon blanc, Syrah, pot fi produse prin oricare dintre metodele de vinificare primara mentionate, in functie de calitatile oenologice ale soiului si directia de productie aleasa de catre producatorul vinului.
Consemnarea metodelor de productie speciale, cum este maceratia pe boabe sau lipsa totala a acesteia (ca in cazul vinurilor ‘Blanc de Noir’) ar trebui consemnata in toate documentele care insotesc vinul, de la desavarsirea lui, pana la eticheta de pe sticla pe care o alegem noi pentru a-I savura. Este cea mai corecta metoda de asigurare a trasabilitatii si cea care faciliteaza certificarea originii si autenticitatii vinului respectiv, de catre organismul abilitat sa o faca, O.N.V.P.V..
Ai putea gasi, la un moment dat, in acelasi timp, pe acelasi raft, sau in aceeasi sesiune de degustare, cate un vin din Pinot noir sau Cabernet Sauvignon: alb, rose sau rosu. Si daca iti vei aminti cele deja povestite, iti vei spune ca e… normal!
Resurse:
[1] REGULAMENTUL DELEGAT (UE) 2019/33 AL COMISIEI din 17 octombrie 2018, de completare a Regulamentului (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește cererile de protecție a denumirilor de origine, a indicațiilor geografice și a mențiunilor tradiționale din sectorul vitivinicol, procedura de opoziție, restricțiile de utilizare, modificările caietelor de sarcini ale produselor, anularea protecției și etichetarea și prezentarea
[2] ORDIN nr. 273 din 17 septembrie 2020, pentru aprobarea Listei soiurilor de struguri de vin care pot fi plantate, replantate, altoite pe teritoriul României în scopul producerii vinului
[3] RESOLUTION OIV-ECO 647-2020 – WHITE WINE WITH MACERATION
