Nu stim cati dintre sarbatoritii de azi vor aniversa ziua de nume cu un pahar de vin, cert e ca peste 2,2 milioane de romani poarta numele de Maria, Marian sau derivate ale acestora. Statistica spune ca peste 1,8 milioane sunt femei si peste 400.000 sunt barbati, cele mai frecvente prenume sarbatorite in aceasta zi fiind Maria (circa 1.400.000 de persoane), Mariana (273.000 de persoane), Marioara (66.000 de persoane), Mioara (circa 31.500 de persoane), Marilena (25.000 de persoane), Marin (117.500 de persoane) si Marian (aproape 300.000 de persoane).
Unii dintre acestia obisnuiesc sa isi sarbatoreasca ziua la 15 august, la Adormirea Maicii Domnului, iar ceilalti la 8 septembrie, de Nasterea Maicii Domnului.
Despre cea mai veche sarbatoare inchinata Sfintei Maria, Adormirea Maicii Domnului, cinstita de ortodocsi, dar si de catolici, in 15 august, s-au descoperit dovezi datand inca din secolul al V-lea.
Sarbatoarea este pregatita printr-un post ce dureaza doua saptamani, cu dezlegare nu doar la la untdelemn, ci si la vin – sambata si duminica. Desigur, cu exceptia Schimbarii la Fata, marcata in 6 august – indiferent in ce zi ar cadea – cand este dezlegare la peste.
In Romania exista mai multe traditii si obiceiuri populare specifice acestei mari sarbatori. Printre acestea, si cateva legate de viticultura.
In satele cu podgorii se obisnuieste ca de Sfanta Maria Mare sa fie angajati pandarii in vii si este "legat" – in sens metaforic, desigur – ciocul pasarilor, pentru a nu mai putea distruge boabele de struguri. De asemenea, se ofera o asa numita ofranda din strugurii ce tocmai s-au copt.
Tot 15 august este considerata "ziua mortilor" in unele zone ale Moldovei. Este un prilej de a fi pomeniti toti cei al caror nume deriva din cel al Sfintei Maria. Apoi, cateva saptamani mai tarziu, la 8 septembrie, de Sfanta Maria Mica, cei care poarta acest nume sunt sarbatoriti. In ziua praznicului, femeile culeg si duc la biserica cele mai frumoase flori din gradina, dar si fructe – dintre care nu lipsesc strugurii -, pe care le dau de pomana, in amintirea raposatilor.
In unele parti ale Transilvaniei, de asemenea, sunt aduse la biserica, de dimineata, fructe din recolta de struguri si de prune, pentru a fi sfintite de catre preoti. Acest privilegiu este insa rezervat doar femeilor maritate. Dupa ce sunt sfintite, fructele sunt impartite credinciosilor prezenti la ritual.
Nici cei mai gospodari credinciosi nu indraznesc sa lucreze in aceasta zi sfanta, in caz contrar convingerea fiind ca vor avea recoltele blestemate si vor ramane fara roade.
