Este ziua internațională a Cabernetului Sauvignon (la mulți ani, Cabernetule, și mulțumim pentru toate momentele plăcute petrecute împreună!), așa că am decis să-i dedicăm un articol depre istorie, răspândire și evoluția în România, dacă tot e cel mai plantat strugure de vin din lume… Nu în România, totuși.
Lider detașat al „internaționalelor”
În urmă cu vreo 20 de ani, Cabernet Sauvignon era la egalitate în cursa pentru cel mai plantat strugure roșu de vin din lume cu fratele său, Merlot. Frate, adică ambii sunt fii biologici ai Cabernetului Franc. Însă, undeva în jurul a 220.000 de hectare plantate global, a intervenit ruptura, parțial cauzată de succesul Cabernet-urilor californiene. Merlot a rămas în aceeași poziție, iar plantațiile de Cabernet au ajuns în prezent la aproximativ 339.000 de hectare, făcându-l cel mai plantat strugure de vin din lume. Topul este completat de Merlot, Airen, Tempranillo și cel mai plantat soi alb, Chardonnay, pe locul 5.
Ar trebui, poate, menționat că Airen nu prea crește decât în Spania, iar Tempranillo, în afară de Spania, Portugalia, Chile, Mexic și Argentina mai este cultivat pe suprafețe relativ reduse din SUA, și Australia. Într-un top al strugurilor „globalizării”, plantați în aproape toate țările care produc vin, ar urma, în fapt, Syrah și Grenache și, foarte aproape, Sauvignon blanc și Pinot noir.
Evident, există voci critice, care spun că răspândirea acestor soiuri se face în detrimentul soiurilor locale și naționale ale țărilor care îi adoptă, egalizând atât gusturile, cât și oferta. Dar vom lăsa aceste discuții pentru o dată ulterioară, doar e Ziua Internațională a Cabernetului și nu vrem să i-o stricăm, nu?
Cabernet Sauvignon. Culmea, fiu de Cabernet și de Sauvignon
Cabernet Sauvignon are părinți cu o mare greutate în istoria (și prezentul) vinului, însă acest lucru a devenit certitudine abia de curând. Multă vreme, s-a crezut că este un soi vechi, de pe vremea romanilor, Biturica, devenit în franceză Vidure / Bidure, dar nici lingviștii (care insistau că „vidure” vine de la „vigne dure”/butuc tare), nici experții nu se puneau de acord. Într-un final, în anii 90, analizele ADN au demonstrat descendența clară a Cabernetului Sauvignon din Cabernet Franc și Sauvignon Blanc, o încrucișare accidentală care pare să se fi petrecut cândva, în anii 1600.
Un lucru deja suspectat, ba chiar și afirmat cu voce tare de iubitorii de vin, care recunoscuseră în Cabernetul Sauvignon atât notele de coacăze negre ale Cabernetului Franc, cât și cele ierboase și de ardei verde ale Sauvignon-ului Blanc.
Aparent, locul de naștere al Cabernetului Franc ar fi undeva în Libourne, unde a fost descoperit de Cardinalul Richelieu, care s-a îndrăgostit definitiv de virtuțile lui și l-a transportat și plantat pe valea Loarei. Aici (sau dacă nu, înapoi, acasă, dar este plantat ceva mai mult Sauvignon blanc pe Valea Loarei) este destul de probabil să se fi petrecut povestea de amor cu Sauvignon Blanc, cert este că, în mai puțin de 100 de ani, Cabernetul Sauvignon, fiul născut din acest amor, era printre cele mai populare soiuri de vin din Medoc (Bordeaux).
Cabernet Sauvignon, un strugure de performanță
Dragostea podgorenilor din toată lumea pentru Cabernet Sauvignon este ușor de înțeles. Nu este neapărat un strugure foarte productiv – are boabe mici, pieliță groasă și un sâmbure mare în raport cu cantitatea de pulpă. Este foarte rezistent la majoritatea bolilor și destul de rezistent la îngheț, însă este sensibil la făinare.
Multă pieliță, sâmbure mare, bob mic și pulpă puțină sunt elemente care se traduc în „vin de mare calitate”, pentru că pielița, plină de arome, are o cantitate relativ redusă de must pe care să o îmbogățească. Taninurile din sâmburi și pielițe, la rândul lor, conferă vinului premisele necesare pentru o învechire de lungă durată.
Tot în urmă cu câteva decenii, când Cabernetul Sauvignon era în concurență cu Merlot-ul pentru titlul de „cel mai plantat soi din lume”, o parte dintre podgoreni erau încă reticenți la a-l planta pentru că, în mod normal, Cabernetul ajunge la maturitate cu aproximativ două săptămâni mai târziu decât Merlot-ul, deci ar putea fi afectat de gerul timpuriu. Schimbările climatice au rezolvat și această dilemă – astăzi avem toamne mai lungi și mai calde – iar câștigătorul s-a detașat fără drept de apel. Cabernetul a devenit un strugure de încredere, pe care podgorenii se pot baza.
Merlot și Cabernet, Cain și Abel
Rivalitatea dintre Cabernet și Merlot are, cel mai probabil, o explicație simplă. Cabernetul părea să se bucure mai mult de solul pietros, chiar bolovănos, cu drenaj rapid de pe malul stâng al estuarului Gironde, în timp ce Merlot dădea cele mai bune rezultate pe malul drept (Libournais, Bourg, Blaye). Împreună își disputau, încă din copilărie, titlul de rege al Bordeaux-ului (uzurpându-și propriul tată, Cab Franc-ul), până când podgorenii locali au decis să îi amestece în celebrele cupaje bordeleze (alături de Cabernet Franc, Petit Verdot sau alte soiuri, în proporții minuscule, de obicei).
Până la urmă, de câștigat a avut întreaga zonă Bordeaux, care a cucerit gustul pieței britanice și s-a bucurat de multe secole de bunăstare, indiferent că acele claret-uri exportate erau dominate de Cabernet Sauvignon sau de Merlot.
Două arome de Cabernet Sauvignon pentru diferențiere
Menționam mai devreme că la Cabernet Sauvignon sunt depistabile două arome care îl fac ușor de recunoscut: cea de coacăze negre (cassis) și cea mai vegetală, de iarbă și ardei gras verde. Acestora li se mai adaugă, în climatele răcoroase, note de sparanghel, frunze verzi groase (tip brusture) și chiar note pământoase, de pădure, iar în zonele mai calde se formează des note de mentă, eucalipt și piper negru.
La supracoacerea strugurilor, notele gemoase apar imediat, chiar și în vinuri tinere, însă ansamblul este dominat de fructe negre.
Cabernet Sauvignon din România, o alegere inspirată
Soi iubitor de căldură, Cabernetul Sauvignon s-a integrat perfect în viile din Oltenia și Dobrogea, însă au existat suficiente surprize și din regiuni mai răcoroase. Cabernet Sauvignon Diamond Collection 2019, de la Domeniile Averești, de exemplu, a cucerit o medalie de aur la prestigiosul Concours Mondial de Bruxelles. Sau Cabernetul Rupes Nobilis, de la HB Wine (Miniș-Măderat), din 2023, a obținut aur la Mundus Vini și argint la Decanter World Wine Awards. Cabernet Sauvignon foarte bun se obține, de altfel, aproape în fiecare an la Balla Geza (tot în Miniș), mai spre nord, la Nachbil, ba chiar și în mai răcoroasa Transilvanie, la Jelna.
Tot în Oltenia, Domeniul Coroanei Segarcea impresionează cu Minima Moralia Recunoștință, iar Crama Oprișor are printre best seller-uri „eticheta roșie”, numele de cod al Cabernetului Sauvignon super premium.
Evident, Dealu Mare, leagănul vinurilor roșii din România, este o gazdă la fel de bună pentru Cabernetul Sauvignon (remarcabil Cantvs Primvs de la Viile Metamorfosis, delicios Terra Romana de la SERVE), însă aici este cel mai des întâlnit sub forma asamblajului deja consacrat, alături de Merlot și Fetească neagră.
În fierbințeala Dobrogei se nasc Caberneturi în nordul regiunii, la Via Viticola Sarica Niculițel (parte din grupul Vintruvian Estates), în timp ce în sud, la Alira sau la Rasova, sunt mai des folosite în cupaje decât lansate ca soi pur.
Cabernet Sauvignon în România, jumătate din Merlot
Că nu or avea românii papilele pregătite pentru taninuri intense, sau că li se pare prea extractiv și obositor, cert este că, în total, Cabernetul ocupă un pic sub jumătate din suprafața ocupată de Merlot (5.280 de hectare, față de 10.860).
Ce-i drept, Merlot dă vinuri mai mătăsoase, cu taninurile bine rotunjite, gata de băut în mai puțini ani decât un Cabernet Sauvignon, bucurându-se și de o structură similară. Cine are răbdare, însă, să navigheze printre picanteriile și subtilitățile unui Cabernet ajuns la maturitate va avea, cel mai probabil, de descoperit un univers mai complex, mai sensibil la terroir și care transmite cu mai mare precizie intențiile vinificatorului.
