Pentru a avea zero alcool in organism, ne putem baza pe analizoarele BioSystems, ca ele ne vor arata cu precizie de 100% continutul de alcool din vinurile testate, care ajung apoi in paharele noastre.
Sa consumam alcool cu responsabilitate
Au trecut sarbatorile, pentru unii cu bine, pentru altii mai anevoios, insa cred ca majoritatea ne-am bucurat cel putin de un pahar cu spumant sau orice, cu bule!
Este deja cunoscut ca pe termen lung, consumul de alcool poate duce la aparitia bolilor inimii (hipertensiunea arteriala, slabirea muschiului cardiac). Alcoolul consumat sistematic poate fi cauza pancreatitei (acuta sau cronica), desi mecanismul conex nu este inca deslusit pe deplin, aceasta afectiune clinica a fost descoperita la toti cei diagnosticati astfel.
Cavitatea bucala este prima care intra in contact direct cu alcoolul. In ultimele decenii, cancerul oral a devenit din ce in ce mai frecvent. Sunt mai multe tipuri de cancer oral: bucal, al buzelor, al glandelor salivare, mandibular, palatin sau lingual [1]. Conform studiilor, cancerul oral apare de 6 ori mai mult în rândul persoanelor care consumă cantități generoase de alcool. Dacă este diagnosticat la timp, sansele ca afectiunea sa fie tratata sunt foarte mari [2].
Riscul aparitiei cancerului oral trebuie sa puna in garda si degustatorii profesionisti. In timpul exercitarii meseriei, degustatorii au la indemana scuipatoarele/ deversoarele si le folosesc cu prisosinta, iar clatirea gurii cu apa face parte din protocolul obligatoriu. Cu toate acestea, atunci cand au de evaluat serii lungi de vinuri (peste 30-40), multi dintre ei acuza, in ziua urmatoare degustarii, senzatia de uscaciune excesiva a buzelor, ca un prim semn sau avertisment asupra riscului la care se expun.
Ca degustator profesionist, cu obligatia vizitei medicale anuale, nu am vazut nicaieri ca fiind clasificate ca riscuri profesionale, nici acest cancer oral, nici intoxicatia cu sulfiti. Spre deosebire de consumatorii de vin, care beau ocazional si organismul lor are timp sa se detoxifieze in mod natural, un degustator profesionist se expune in timp scurt la o cantitate substantiala de acetaldehida, etanol, sulfiti, polifenoli si taninuri.
Ar putea intra in aceasta categorie de risc si somelierii, desi ei sunt cei care degusta exclusiv vinurile bune, pentru a le imperechea cu mancarurile. Aceste vinuri au fost deja verificate de catre degustatorii profesionistii, care le-au permis accesul pe piata, iar pana la ele, au avut de plimbat prin cavitatea bucala si vinuri mai putin conforme.
Cancerul intestinal, diabetul, bolile ficatului sunt si ele consecinte sau au de-a face cu ingestia consecventa si generoasa de alcool etilic. De aceea, recomandam consumul responsabil, cu precadere al bauturilor alcoolice verificate, analizate, certificate pentru consumul uman.
Cu precizia de care dau dovada analizoarele BioSystems, putem evalua fie si numai citind pe eticheta, cat alcool am putea ingera, fara a ne pune sanatatea in pericol. Ca sa nu mai vorbim despre urcatul la volan, dupa ce s-a consumat alcool. Ne bazam pe BioSystems ca precizia cu care se poate determina nivelul de alcool din bauturi, mai ales din vin, este de 100 %, astfel incat sa fim in cunostinta de cauza si sa sofam, conform reglementarilor valabile pentru Romania, cu maxim 0% alcool „la bord”.
Taria alcoolica dobandita
Etanolul sau alcoolul etilic este un metabolit rezultat in procesul de fermentare a zaharurilor (monozaharide) de catre drojdiile care au aceasta capacitate. Multa vreme s-a crezut ca numai genul Saccharomyces este capabil de a produce fermentarea zaharurilor din tesuturile plantelor, dar ultimele cercetari in aceasta directie au demonstrat ca si alte genuri de drojdii sunt implicate in fermentatie.
In functie de continutul lor in zaharuri, strugurii supusi fermentatiei alcoolice confera produsului finit taria alcoolica. Aceasta este taria alcoolica dobandita, care difera de taria alcoolica potentiala. Drojdiile clasice pot metaboliza 17 g de zaharuri pentru a produce 1% vol alcool etilic.
In zilele noastre, exista drojdii selectionate care au nevoie de mai putine zaharuri pentru a produce acelasi volum de alcool, fiind utilizate la anumite soiuri de struguri, pentru care au fost selectionate cu grija. Exista drojdii pentru Sauvignon blanc, pentru Chardonnay, pentru grupul de soiuri Muscat sau pentru familia Pinot.
Dupa cum se doreste a fi produsul finit, drojdiile sunt lasate sa duca pana la capat fermentatia alcoolica, astfel restul de zaharuri simple ajungand la zero sau sunt intrerupte la o anumita valoare a continutului de alcool, rezultand un rest de zaharuri. Avem de-a face in primul caz cu vinurile seci, iar in celalalt cu unul dintre vinurile: demisec, demidulce sau dulce.
Taria alcoolica potentiala
Taria alcoolica dobandita difera de la un vin la altul, in functie de cerintele impuse de brand, de clasificarea intr-o indicatie geografica sau intr-un anumit tip de vin sau chiar de limitarile naturale ale soiului de struguri.
Sunt struguri care pot acumula zaharuri doar pana la o anumita limita, ceea ce inseamna ca potentialul lor alcoolic este determinat genetic. Sunt soiuri care se culeg la o anumita concentratie de zaharuri, pentru a obtine un anumit tip de vin, pentru o anumita destinatie, cum este vinul de baza pentru spumante.
Denumirile de origine sau indicatiile geografice protejate impun o tarie alcoolica minima, pentru vinurile care urmeaza sa fie incadrate astfel. De regula, vinurile incadrate in aceste categorii au minim 11% vol.alcool. In anii cu toamne lungi, cand strugurii pot acumula lent zaharuri, fara a-si pierde prea rapid aciditatea, se pot face vinuri care ajung la taria alcoolica potentiala, daca mustul este vinificat pana la sec.
Prin definitie, vinul are un titru alcoolic total de cel mult 15% vol. Dar legiuitorii, in urma realitatilor enoclimatice din ultimele decenii, au stabilit si exceptii. Astfel intalnim vinurile cu peste 15 -16% vol.alcool. Aceste vinuri sunt admise prin legislație, cand:
- limita maxima a titrului alcoolic total poate ajunge pana la 20% vol., in cazul vinurilor care au fost obtinute fara nicio imbogatire, produse in anumite zone viticole din Uniunea Europeana [3];
- limita maxima a titrului alcoolic total poate depasi 15% vol., in cazul vinurilor cu D.O.C. care au fost obtinute fara imbogatire [3], cum sunt cele incadrabile cu Mentiunea traditionala C.T. – cules tarziu. De retinut ca aceasta prevedere nu se aplica vinurilor cu Indicatie Geografica Protejata, ci numai celor cu Denumire de Origine Protejata.
Taria alcoolica a vinului, exprimata in % vol, este obligatoriu sa fie scrisa pe eticheta cu cifre de aceeasi dimensiune, cel putin 5 mm, ca sa fie vizibila si usor de gasit, la prima privire. Reglementarile prevad ca obligatoriu valoarea tariei alcoolice sa aiba o zecimala, pentru ca toleranta de eroare a informatiei sa nu depaseasca 0,5% vol.
Sunt totusi, producatori/ imbuteliatori de vinuri care trec pe etichete valorile tariei alcoolice, asa cum aceasta a fost inscrisa automat in buletinele de analize, emise de catre analizoarele ByoSistems), cu doua zecimale. Aceste analizoare, avand o precizie mai mare decat toleranta admisa legal, iar sistemele electronice utilizate in prelucarea datelor fiind mult mai riguroase cu detaliile, fac din aceasta scriere cu doua zecimale un atuu, nicidecum o incalcare a legislatiei.
BioSystems are in multe dintre laboratoarele de analiza din Romania, sisteme complete, formate cu analizoare semiautomate (Y350)/ automate (Y15), reactivii dedicati domeniului enologic, consultanta pe toata perioada utilizarii sistemului si mentenanta/ service specializat. Aceste laboratoare autorizate elibereaza buletine de analize destinate comercializarii vinurilor, intocmite cu precizie de 100% si cu respectarea legislatiei in vigoare.
Referinte
[1] https://thancguide.org/es/cancer-types/oral/
[2] https://www.clinicadentaplus.ro/cancerul-bucal-oral-ce-este-care-sunt-simptomele-si-cum-se-trateaza/
[3] HG 512/ 2016 Normele de aplicare ale Legii viei si vinului in sisemul organizarii pietei comune, nr 164/ 2015, Anexa nr. 3 Definiţii privind produsele şi subprodusele vitivinicole, (A) (1) b)
Sursa poze: Mirela Heizer
