Soiul Sarba este cultivat exclusiv in Romania, pe o suprafata de 319,65 ha [ONVPV, 2022], fata de 284 ha, in 2010 (VIVC), ceea ce inseamna ca viticultorii romani s-au orientat si catre soiuri autohtone, prin programele de reconversie.
Originea soiului Sarba sub lupa curiosilor
Cea mai mare suprafata se afla in Vrancea (268,40 ha) si cea mai mica suprafata inregistrata oficial (0,01 ha), probabil la vreun pasionat de soiuri romanesti, in judetul Mures!
Distributia soiului Sarba in Romania (sursa datelor: ONVPV, 2022)
Din Sarba se pot obtine vinuri cu denumire de origine controlata in 5 din cele 34 de denumiri protejate in prezent: D.O.P. Cotesti, D.O.P. Husi, D.O.P. Iasi, D.O.P. Odobesti si D.O.P. Panciu.
Sarba, cu numarul 10738 in VIVC, este un soi romanesc de struguri albi semiaromati pentru vin, obtinut din seminte de Riesling italian, polenizat liber intr-o plantatie de la Statiunea de Cercetare Viti-Vinicola Odobesti. In 1956 a primit numele initial ca Riesling aromat 12/18. A fost omologat in 1972 de catre Statiunea de Cercetare si Dezvoltare Vitivinicola Odobesti (ROM 050), care este si mentinator al soiului, primind atunci numele Dealului Sarba, situat in apropiere de Odobesti. [1]
Sarba este cunoscut ca atare, in toate tarile in care este mentinut ca soi pur: Bulgaria, Cehia, Franta, Ungaria si desigur, Romania.
In anii ’90 din Sarba se facea vin subtire, vandut vrac si pierdut printre vinurile albe fara prea multe pretentii. Crama Girboiu din Vrancea (Regiunea viticola a Dealurilor Moldovei) a crezut cu tarie din prima clipa in Sarba si experimenteaza de peste 15 ani diferite modalitati de vinificare moderna cu acest soi, de la primul vin sec, la primul vin sur lie/ on lees (maturat pe drojdii fine), in baric frantuzesc.
Vinurile experimentale rezultate din struguri de Sarba au fost analizate de catre cercetatori romani, cu un aparat gaz-cromatograf cu dublă coloană care funcționează ca un „nas electronic” si au furnizat amprente digitale ale profilului substantelor volatile pentru fiecare proba. [1]
Analiza statistica a profilurilor volatile a confirmat ca este probabil ca Sarba sa aibă o relatie parinte-urmas atat cu Riesling italian, cat si cu Tamaioasa romaneasca (sau alt tip de soi cu aroma de muscat). [1]
Conform VIVC, Sarba are in ascendenta pe linia paterna Muscat de Alexandria si mai sus, soiul Muscat a petit grains blancs. [2] In lista OIV – 2013, numarul de catalog pentru Sarba este 3164.
Comparatia genetica intre Riesling italian – mama si Muscat de Hamburg – tata si Sarba, conform VIVC
Analizele moleculare cu ajutorul markerilor au aratat fara echivoc descendenta soiului Sarba din Riesling italian si Muscat de Hamburg. Astfel, a fost elucidat misterul aromei de muscat din acest strugure.
Soiul Golia (numarul VIVC 23549), care are unul dintre parinti Sarba, este cultivat pe 0,09 ha, in judetul Iasi (conform ONVPV, 2022), este inclus in D.O.P. Iasi si poate produce pana la 14.000 kg/ ha.
Sarba cea delicat aromata in Romania
Vin alb, subtil aromat, Sarba este companion potrivit pentru mancaruri usoare, paste sau peste, antreuri bazate pe branzeturi proaspete, alaturi de patiserie sarata. Variantele care au inca drojdii fine in suspensie, pot duce la bun sfarsit o portie de mamaliga cu papara din oua proaspat luate din cuibar, amestecate cu ceapa, marar sau busuioc, acestea din urma, paradoxal, accentuandu-i aromele.
In anul 1983 s-au cercetat comparativ vinuri semiaromate: Sarba, Feteasca regala si Muscat Ottonel. Sarba a dovedit trasaturi tehnologice si senzoriale mai apropiate de Muscat Ottonel, confirmand chiar de la inceput o descendenta dintr-un soi terpenic (aromat). [1]
Observatiile cercetatorilor sunt confirmate de activitatea practica a celor care cultiva acest soi. Exista doua clone diferite: una care produce struguri puternic aromati, cu iz de trandafir de dulceata si alta, mai productiva, cu aroma mai estompata.
Aceste deosebiri sunt absolut normale, in cazul obtinerii unui soi prin polenizare libera (O.P.). Inmultirea vegetativa ulterioara pastreaza calitatile identice cu exemplarele marcate, din care s-au prelevat corzile altoi.
Sunt omologate pana in prezent 17 clone, material de elita, detinute de catre statiunile de cercetare romanesti in colectiile ampelografice: Sarba 13/17; Sarba 19/32; Sarba 24/45; Sarba 2-96; Sarba 3 Odobesti; Sarba 3-106; Sarba 3-126; Sarba 3-149; Sarba 3-152; Sarba 6-11; Sarba 6-84; Sarba 6-87; Sarba – fecundare libera 4-23; Sarba – fecundare libera 4-29; Sarba – fecundare libera 4-33; Sarba 2 Stefanesti.
Sarba in date tehnice
Vinuri din soiul Sarba recomandate de Wines of Romania
- Livia Sarba – Aur la Mundus Vini 2014 – Crama Girboiu;
- Livia Sarba – Aur la Berliner Wein Trophy 2019 – Crama Girboiu;
- Bacanta Sarba Barrique – Aur la IWCB VINARIUM 2020 – Crama Girboiu
- Petite Helena – Aur la Berliner Wein Trophy 2020 – Crama Girboiu
- Bacanta Sarba Special Edition – Aur la Mundus Vini 2021 – Crama Girboiu
- Epicentrum Sarba & Plavaie 2017; Aur la Mundus Vini 2021; Aur la IWCB 2019 – Crama Girboiu
- Tectonic Sarba 2017 – Crama Girboiu;
- Panciu Riserva Sarba 2019 – Domeniile Panciu
- Glia Sarba 2013 Senator Wine;
Surse:
- ANTOCE, Arina Oana; STROE, Marinela Vicuta; COJOCARU, G. A. – Tentative application of an electronic nose to the study of the parentage of Romanian grape varieties Sarba and Alb Aromat, “ST26733”, International Conference "Agriculture for Life, Life for Agriculture", Agriculture and Agricultural Science Procedia 6 ( 2015 ), pg. 110 – 117, 2015
- LACOMBE, T.; BOURSIQUOT, J.M.; LAUCOU, V.; DI VECCHI STARAS, M.; PERROS, J.P.; THIS, P. – Large-scale parentage analysis in an extended set of grapevine cultivars (Vitis viniferaL.) Theoretical Applied Genetics 126 (2) 401-414, 2013
Sursa foto: 📸 Crama Girboiu