Scurt ghid despre cel mai versatil vin alb
Nu exista regiune in Lume unde sa nu fie plantat macar un butuc de Chardonnay, asa cum nu exista tara unde se consuma vin, care sa nu comercializeze Chardonnay. In Romania avem 2.002, 37 ha cultivate cu acest soi.
Chardonnay este un soi apreciat pe scară largă, mai ales pentru că a fost adaptat de catre pepinieristi și viticultori la diferite areale și climate (componente ale notiunii complexe de terroir). Cu toate acestea, indiferent unde este cultivat, este asociat cu finețea și aromele bogate.
Chardonnay – origini
Chardonnay provine initial din Saone-et-Loire, dar a fost plantat din Burgundia pana in Champagne, cu precadere in Cote d’Or, Saone-et-Loire si Marne. Prima mentiune despre Chardonnay vine inca din 1583, sub sinonimul sau Beaunois, adica din Beaune.
O mentiune mai precisa despre Chardonnay s-a facut intre 1685-1690, intr-un mic sat numit Saint-Sorlin, unde era denumit „Chardonnet” si apreciat ca “facand cele mai bune vinuri!”
Ortografierea moderna a numelui Chardonnay a inceput sa fie folosita in secolul al XX-lea.
Chardonnay a fost confundat cu Pinot Blanc pana la sfarsitul secolului al XIX-lea, din cauza asemanarii lor. Cu certitudine rude si putem afirma aceasta, fiindca s-a demonstrat filiatia prin analiza ADN, Chardonnay are ca parinti Pinot x Gouais Blanc (Bowers, 1999). Fratii sai sunt Gamay Noir, Aligoté si Melon.
Chardonnay in sine a fost folosit ca parinte pentru multe soiuri diferite din intreaga lume. In Franta, Chardonnay a fost incrucisat cu Baroque si a rezultat Liliorila; in SUA a fost incrucisat cu Seyval Blanc pentru a produce Chardonel. In Elvetia, Chardonnay a fost incrucisat cu Chasselas pentru a produce Charmont si Doral.
Chardonnay – in podgorie
Chardonnay este un soi care dezmugureste precoce si de aceea este extrem de sensibil la ingheturile de primavara si necesita o gestionare atenta pentru a limita pierderile de muguri roditori.
De la sfarsitul lunii martie, la inceput si uneori chiar pana la mijlocul lunii aprilie, in Burgundia, in Champagne si in anumite zone din sudul Angliei, viticultorii folosesc sobite (incalzitoare mici) si/ sau aspersiunea (pulverizarea cu apa a lastarilor tineri pentru a forma un strat de gheata protector impotriva gerului uscat), pentru a proteja mugurii de rod atat de sensibili ai vitei-de-vie.
Taierile in uscat (iarna) la Chardonnay sunt cel mai adesea in stil Guyot (verigi de rod). Ploile abundente si temperaturile scazute din luna mai reduc considerabil legarea boabelor, fenomenele de meiere si margeluire fiind frecvente in astfel de conditii. In rest, este foarte usor sau cel mai usor de cultivat, dintre soiurile pentru vin!
Chardonnay este cel mai potrivit soi pe solurile calcaroase sau argilo-calcaroase. Pielita bobului foarte subtire il poate face susceptibil la putregaiul cenusiu in anii cu ploi abundente in perioada recoltatului.
Cum poate un novice sa recunoasca soiul Chardonnay?
Exista specialisti, numiti ampelografi, care se ocupa cu identificarea si clasificarea vitei-de-vie, speciile genului Vitis. In mod traditional, acest lucru a fost facut inainte, de catre pasionati, prin compararea formei si culorii frunzelor de vita-de-vie si a boabelor de struguri. In zilele noastre exista noi tehnologii, care folosesc amprenta ADN pentru a identifica si clasifica soiurile de vita-de-vie.
Cum poti recunoaște usor un Chardonnay atunci cand vizitezi o podgorie?
Cautati varful de crestere al lastarului si vedeti daca este alb pufos, cu marginea purpurie. Frunzele de Chardonnay sunt orbiculare si de un verde stralucitor, avand pe partea superioara o multime de umflaturi delicate, ca si cand ar avea celulita!
Ciorchinii de struguri Chardonnay sunt cilindrici. Puteti intalni ciorchini aripati (cu doua aripi). Boabele pot fi sferice sau usor alungite, de culoare galbena. Ele devin aramii-chihlimbarii la soare, au pielita subtire, pulpa moale, dulce si consistenta.
Chardonnay – in pahare
Chardonnay ca soi de vin, da un produs finit cu arome in zona medie, ceea ce face ca versatilitatea aceasta sa fie marele sau avantaj.
Linistit sau spumant, sec sau dulce, vinul din Chardonnay este inainte de toate elegant, cu o aciditate vibranta si o paleta extrem de larga de arome, in functie de terroir-ul pe care il exprima.
Complexitatea vinurilor din Chardonnay nu vine doar din expresia terroir-ului, ci si din metodele de vinificare. Inducerea fermentatiei malolactice si invechirea in butoi de stejar sunt cele mai comune tehnici in vinificarea Chardonnay.
Dar asa cum un maestru-bucatar iti spune cu generozitate ce ingrediente foloseste in retetele sale si tehnicile de gatit (care oricum sunt evidente), insa nu-ti dezvaluie trucurile, timpii sau anumite condimente secrete utilizate, la fel si un vinificator de Chardonnay va pastra cu sfiintenie secretele prin care obtine perfectiunea in Chardonnay-ul lui!
Chardonnay – un povestitor de terroir
Vinurile Chardonnay din Chablis (Burgundia, Franța) au arome de cremene, floare de limeta, fructe cu sambure (piersici, caise, prune-mirabele) si fructe semintoase verzi (mere, pere).
Vinurile Chardonnay din Cote d’Or (inca Burgundia, dar putin mai la sud decat Chablis, Franta) au arome de miere de salcam si unt proaspat.
Exista atat de multe diferente intre aceste doua regiuni invecinate, care dau particularitatea si distinctia tuturor marilor recolte (grand cru) din Burgundia…
Pe de altă parte, in spumante, Chardonnay scoate la iveala cea mai buna si proaspata versiune a sa, „Blanc de Blancs” din Champagne, Franța! Un pahar de ‘Blanc de Blancs’ (‘vin alb din struguri albi’, pentru ca se poate face si ‘vin alb din struguri negri’, numit ‘blanc de noir’) din Champagne va fi realizat din struguri Chardonnay, vinificati printr-o metoda traditionala (despre care vom povesti in alt articol) aduce arome de paine prajita, unt, briose si alune, pe un pat de note citrice si fructe cu pulpa alba.
In ceea ce priveste culoarea, vinurile Chardonnay au in pahar remarcabile accente verzui!
Strugurii de Chardonnay ating, de obicei, niveluri ridicate de zaharuri la recoltare. Cu toate acestea, vinurile pot fi slabe alcoolic, dar cu aciditate pronuntata in climatul rece, aproape ca la Sauvignon.
Pe parcursul schimbărilor de gust si stiluri ale clientilor de-a lungul anilor, Chardonnay s-a dovedit totusi un jucator de incredere si maleabil in crama, performand cu usurinta in atat de multe roluri/ operatiuni de vinificatție diferite: fermentatie malolactica, agitarea drojdiei, fermentarea in butoaie si multe practici legate de stejar.
Chardonnay poate face vinuri subtile, savuroase, bogate si picante totodata. La fel si un vin de baza de exceptie pentru spumante. Cu o gestionare atenta a protectiei impotriva putregaiului cenusiu, in Maconnais, Burgundia, Chardonnay poate produce vinuri dulci de buna calitate.
La sfarsitul secolului al XX-lea, tendintele vinului erau catre vinul alb. Cu versatilitatea sa reputata, Chardonnay a castigat lumea vinului, iar plantatiile au crescut masiv atat in America de Nord, cat si in America de Sud si Australia. Chardonnay a fost atat de popular incat numele sau a devenit sinonim cu vinul alb.
Scaderea popularitatii sale la inceputul secolului al XXI-lea a fost motivata de incidenta mare a oxidarii premature. De atunci, progresele tehnologice in echiparea cramelor, managementul imbunatatit al podgoriilor, o mai bună intelegere a compozitiei solului, cercetarea continua, evenimentele si tendintele economice internationale au repus Chardonnay pe masa celor mai mari jucatori din aceasta industrie.
Chardonnay este in continuare cel mai popular, versatil soi alb, cel mai plantat in Lume si capabil sa joace roluri importante, atat in amestecurile de vinuri linistite, cat si in bazele de vinuri spumante.
Iubită, urâtă sau ignorată, lumea larga a vinului inca sta bine pe picioare.
Resurse:
- “Wine grapes – a complete guide to 1368 vine varieties, including their origins and flavors”, Jancis Robinson, Julia Harding, Jose Vouillamoz, 2012
- “Understanding wines: Explaining style and quality”, WSET, 2016
- “Grape Varieties”, Pierre Galet, 2002
Surse foto:
- Jidvei
- Maria-Olguta Petre
