Tehnologia fabricarii vinului rose este aproape identica celei pentru vinurile rosii, dar timpul in care mustul preia substantele colorante din pielitele strugurilor este mult redus.
Cateva metode de obtinere a vinului rose:
- Metoda macerarii de scurta durata, de la 6 la 36 de ore. Cu cat strugurii stau mai putin in contact cu mustuiala, cu atat culoarea viitorului vin rose va fi mai deschisa. Daca timpul de contact cu pielitele strugurilor va fi mai mare de 20 de ore sau soiul este unul cu o intensitate coloranta mai mare, rozul vinului va fi mai intens, mai vibrant, mai puternic. O alta varianta a macerarii pe boabe pentru obtinerea vinurilor rose este cea utlizata in cazul soiurilor cu struguri gri sau roz, aromate sau nu (Pinot gris, Babeasca gri, Traminer roz, Traminer aromat/ Gewurztraminer). Desi clasice pentru vinuri albe, acestor soiuri, in ultimii ani, vinificatorii le-au gasit o noua vocatie, aceea de rose-uri de nisa. Conform unei rezolutii a OIV, ele ar intra in categoria vinurilor albe cu maceratie, alaturi de vinurile de tip orange, dar incadrarea lor legala este la vinuri rosii.
- Metoda presarii directe a strugurilor negri, este utilizata cand mustul va constitui baza pentru spumant rose sau atunci cand recolta este compromisa de grindina, atac de drosofila, bruma timpurie de toamna, putregai cenusiu sau valorificarea strugurilor din normarea productiei, daca aceasta se face cand strugurii negri sunt in parga.
- Metoda sangerarii sau saignee, consta in extragerea, in timpul macerarii, a unei fractii de pana la 10 % din must, care va fermenta separat, rezultand un vin rose fructat si colorat mai slab sau mai intens, in functie de soiul din care provine. Mustuiala din care s-a scos fractia de rose va da apoi un vin rosu mai intens colorat, mai bogat in extract, datorita concentrarii compusilor rezultati in urma macerarii.
- Metoda amestecului de struguri albi cu negri, este folosita tehnologic (cand se doreste amestecul si proportiile sunt bine determinate) sau accidental (cand se culeg impreuna cu strugurii albi, butucii impuritati cu struguri colorati – exemplul clasic este Pinot gris destinat vinurilor albe, cu impuritati de Pinot noir), din care rezulta vinuri rose deschise la culoare, de tip “blush” (imbujorate), asa numitele vinuri “patate”. Macerarea la vinurile rose de tip blush dureaza 16 – 36 de ore, dupa cum se doreste a fi mai slab sau mai intens colorat. Pentru a obtine un vin rose blush, ponderea strugurilor negri in amestec nu ar trebui sa depaseasca 30 %. In Franta, in nordul Rhone-ului, in Cote Rotie, 20 % struguri supracopti din soiul Viognier se amesteca cu 80 % struguri din soiul Syrah, fara a rezulta un vin rose. Viognier aduce peste condimentatul Syrah note de caise si peirsici coapte si-i va echilibra aciditatea. Desi legislatia europeana prevede un maxim de 15% alt soi, fara a fi mentionat pe eticheta, printr-o derogare pentru acest vin remarcabil, soiul alb nu este trecut pe eticheta. In Lumea Noua amestecul celor doua soiuri este legiferat, astfel incat in Australia de Sud (Barossa Valley sI McLaren Valle) si in Victoria (Yarra Valley) se produce in cantitati considerabile acest tip de Shiraz.
- Metoda insamantarii mustului alb cu drojdii rezultate in timpul fermentarii vinului rosu, genereaza un vin rose cu nuante foarte deschise. Nu este o metoda prea des folosita in cramele care produc vinuri carora li se garanteaza trasabilitatea, originea si autenticitatea, dar, fiind o practica in gospodariile rurale, era necesar sa fie mantionata.
Vinurile rose nu au vocatie de colectie, nu se preteaza la invechire. Ele se recomanda a fi consumate proaspete, in maxim trei ani de la imbuteliere, pentru ca nu-si potenteaza calitatile in sticla. Toata frumusetea lor se estompeaza in timp. Rose-urile se imbuteliaza proaspete, gata de consum si de aceea inchiderea sticlelor cu dop filetat (screw-cap) este potrivita, cu atat mai mult cu cat se pot desface usor chiar si la un picnic sau pe plaja, cand nu ai mereu la indemana un tirbuson.
Versatilitatea vinurilor rose este atat de ampla, incat de la prosciutto sau mancare mediteraneeana, la burger-ul suculent american, poate fi asociat aproape oricarui fel de mancare (sarat, usor picant, condimentat, dulce). Vinul rosado, spaniolul, care este mai colorat si mai bogat in arome, poate acompania mancaruri cu multa carne. Spumantele rose, alaturi de ciocolata sau felii de fructe, pot sa transforma orice intalnire obisnuita intr-o mica sarbatoare.
In tara noastra se desfasoara anual, in 14 mai, Concursul de vinuri rose, sub atenta indrumare a Organizatiei Winelover Romania, aducand in atentia consumatorilor varfurile productiei romanesti din acest indragit tip de vin.
Legea spune: conform articolului 33, alineatul (2), punctual (iii), din HG 512/2016 privind Normele de aplicare ale Legii viei si vinului 164/ 2015: „in cadrul prezentului articol, vinul rosé este considerat a fi vin rosu”.
