Home Altele Vinul efervescent sau cum sa nu ne ratacim printre bule

Vinul efervescent sau cum sa nu ne ratacim printre bule

by Mirela Heizer expert OIV
0 Comment

Vinul efervescent, numit prozaic „vin cu bule”, este foarte atent categorisit in legislatia romaneasca, pentru a se evita inducerea in eroare a consumatorului.

Clasificarea vinurilor efervescente dupa originea bulelor

Fascinantele bule din vinul efervescent reprezinta dioxidul de carbon rezultat in urma fermentatiei alcoolice. Ele provin fie din prima, fie din a doua fermentatie a vinului. Bulele sunt tinute captive in sticle pana cand sunt eliberate spre a poposi in pahare traditionale (flute sau cupe) sau, cum multi cunoscatori prefera, in paharele strandard de vin alb. Designerii sticlari au creat de-a lungul timpului modele de pahare cel putin interesante, unele avand mici excrescente (bavuri) in interior, la baza, pentru a provoca perlarea un timp cat mai indelungat.

Vinuri cu dioxid de carbon de natura endogena:

  • Vinul spumant (a doua fermentatie in butelie sau in tanc – acratofor/ autoclava)
  • Vinul spumant de calitate (a doua fermentatie in butelie sau in acratofor)
  • Vinul spumant de calitate de tip aromat (a doua fermentatie in butelie sau in acratofor)
  • Vinul petiant (efervescenta este obtinuta in prima fermentatie), numit si ’frizzante’
Vinuri cu dioxid de carbon de natura exogena:
  • Vinul spumos (nu are a doua fermentatie)
  • Vinul perlant (nu are a doua fermentatie)
Cateva caracteristici ale vinurilor efervescente

Desi legiuitorul a pus vinul spumos imediat dupa cel spumant, intr-o clasificare ce tine de presiunea din sticla a produsului finit, noi tinem sa prezentam lista produselor cu similitudini in procesul de fabricatie, mai simplu spus, am grupat vinurile efervescente cu bule naturale, ce provin din fermentatie si intr-o alta categorie, pe cele cu gaz adaugat, dioxid de carbon de origine exogena.

Deosebirile dintre aceste tipuri de vin nu sunt numai de natura tehnica, ci pot fi apreciate si vizual. Astfel, vinurile cu dioxid de carbon natural provenit din fermentatie perleaza fin si indelungat. Vinurile cu dioxid de carbon total sau partial adaugat seamana mai mult cu un vin linistit in care s-a adaugat sifon, perlarea este puternica, dureaza foarte putin si dispare rapid din pahar.

Vinul petiant este cunoscut si ca vin frizzante, dupa cum i se spune in limba italiana. Dar nu se poate atribui acest sinonim si vinului perlant, care are alta metoda de obtinere, desi pe multe etichete apare aceasta denumire, ceea ce nu este nici legal, nici moral. 

Daca la vinurile spumante si vinul spumos exista obligatia de a fi imbuteliate in sticla, de diferite volume, vinurile petiant si perlant pot fi imbuteliate in recipiente de pana la 60 de litri.

Clasificarea vinurilor efervescente dupa continutul in zaharuri

Pentru vinurile efervescente care trebuie sa aiba suprapresiune cel putin 3 bari (vinul spumant, vinul spumant de calitate, vinul spumant de calitate de tip aromat si vinul spumos), legislatia europeana si romaneasca prevede ca in etichetare sa fie clasificate in functie de continutul in zaharuri (glucoza + fructoza):

Particularitati specifice vinurilor efervescente
  • Legislatia europeana si romaneasca prevede ca la vinurile spumante de calitate cu denumire de origine controlata, atat producerea vinului materie prima, cat si refermentarea in butelii se vor efectua in arealul delimitat pentru D.O.P.
  • Continutul total de sulfiti in vinurile spumante nu poate depasi, in momentul consumului uman direct: 
  • 185 mg/l, pentru toate categoriile de vinuri spumante de calitate (spumant de calitate si spumant de calitate de tip aromat) 
  • 235 mg/l, pentru celelalte vinuri spumante (spumant fara D.O.P., petiant, spumos, perlant).
  • Exista norme stricte pentru durata fabricatiei vinurilor efervescente, in functie de metoda folosita.
  • vinuri spumante: durata mentinerii producţiei de vin pe drojdie nu poate fi mai mica de 90 de zile (metoda traditionala) sau 30 de zile daca fermentarea are loc în recipiente prevazute cu dispozitive de agitare.
  • vinuri spumante de calitate cu denumire de origine controlata: durata de contact cu drojdiile este de cel putin noua luni, dacă fermentarea care le confera calitatea de vinuri spumante are loc in sticle (metoda traditionala) si de sase luni, daca fermentarea care le confera calitatea de vinuri spumante are loc in recipiente presurizate inchise ermetic (metoda Charmat). 
  • Metoda celei de-a doua fermentatii in tancuri sub presiune este mult mai rapida, mai ieftina si mai putin consumatoare de spatiu si forta de munca. Vinul efervescent ajunge mai repede la consumator si calitatea lui nu este semnificativ deosebita de cea a vinului obtinut prin a doua fermentare in sticla. Cu toate acestea, incadrarea lui intr-o norma de timp il face un vin industrial, impersonal, uniform si corect. 
  • Vinul efervescent cu a doua fermentatie in sticla poate fi personalizat, fiindca durata contactului cu drojdia este de minim noua luni, nefiind specificat un timp maxim. Cu cat acest timp este mai indelungat, aromele ce se vor dezvolta in vinul respectiv vor fi mai complexe si vor reprezenta cartea de vizita a producatorului.

Producerea vinului efervescent prin metoda traditionala arata maiestria Naturii, nu neaparat performanta oenologului. In fiecare sticla se poate intampla o exceptie, fiecare sticla este unica si de aceea vinurile efervescente obtinute prin metoda traditionala sunt considerate uneori mai valoroase decat cele obtinute rapid, controlat, tehnic, perfect.

Sursa: HOTARARE privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii viei si vinului in sistemul organizarii comune a pietei vitivinicole nr. 164/2015

RECOMANDARI

Lasa un comentariu

Alatura-te comunitatii noastre, ca sa fii printre primii care afla ultimele noutati. 

© 2022 Wines Of Romania By Marinela Ardelean

UTILE

© 2022 Wines Of Romania By Marinela Ardelean

CATEGORII