De cateva decenii incoace, interesul fata de sanatate, sustenabilitate, dezvoltare durabila, reciclare sau alte aspecte legate de ecologie a crescut exponential, iar productia de vin nu avea cum sa nu fie influentata de aceste tendinte. Primele initiative au venit din partea producatorilor, insa drumul de la o sticla la o lege este lung si complicat, iar etichetarea vinurilor „sanatoase” ramane o problema destul de serioasa, in ciuda actualizarii permanente a legislatiei. Discutam astazi despre vinuri bio, eco, biodinamice, organice, naturale sau vegane si, pentru consumatorul obisnuit, toti acesti termeni par sa sune a fi o alegere buna. Cat este marketing si cat este realitate in lumea vinurilor „sanatoase”?
Vin organic si vin biodinamic
Pentru a porni la deslusirea termenilor de la definitii acceptate, trebuie sa incepem cu vinurile pentru care exista o definitie si un set de reglementari. Vinul poate fi numit organic atunci cand sunt indeplinite simultan doua conditii:
- Strugurii sunt organici, adica in vie nu sunt folosite pesticide, insecticide, ierbicide, fertilizatori, fungicide si organisme modificate genetic;
- In crama, procesul de vinificare este facut fara a utiliza alte produse si procese decat cele stabilite legal.
Daca pentru prima conditie, lucrurile sunt destul de clare, pentru cea de-a doua deja exista o impartire intre producatorii „radicali”, care tind spre o minima interventie, si cei care vor sa se apropie mai mult de standardul comercial al vinurilor. Primii ar putea, de exemplu, sa nu filtreze deloc vinul, cei din urma il pot filtra pana la limita legala de 0,2 microni. Unii pot adauga sulfiti pana la limita legala (100 mg/l pentru vinuri rosii seci, cu zaharurile reziduale sub 2g/l, 150 mg pentru vinurile albe si rose), altii pot opta pentru vinuri fara adaos de sulfiti.
Dincolo de restrictiile aplicate pentru realizarea vinurilor organice, agricultura biodinamica vine cu un set propriu de practici, inspirate din traditii agriculturale ancestrale si din observarea calendarului lunar. Zilele calendarului biodinamic sunt organizate dupa zile ale fructului, ale radacinilor, ale frunzelor si florilor, iar fazele lunii sunt considerate a influenta miscarea sevei in vita-de-vie si, implicit, lucrarile care se pot face pentru a pastra echilibrul plantelor. Pentru vinurile biodinamice exista si o serie de retete de fertilizatori, de obicei compost, care se ingroapa in vie, in coarne de animale.
Ce spune legea despre vinul organic
Vinul organic este legiferat in Uniunea Europeana din 2012 si, spre deosebire de definitia din SUA (unde este reglementata de USDA), permite adaosul de sulfiti – pentru vinurile cu peste 2 grame de zaharuri reziduale per litru, limita este cu 30 de miligrame mai putin vinul obisnuit. Mai pot fi intrebuintate si alte procese si substante aprobate, mai ales in procesele de limpezire, filtrare si stabilizare a vinului.
Pentru cramele care sunt in proces de de tranzitie catre agricultura organica, poate fi folosita mentiunea „Produs in conversie spre agricultura organica”.
Daca pana aici vi se pare complicat, lucrurile urmeaza sa se complice si mai tare. Legislatia europeana functioneaza ca reper legal principal in dreptul unui vin de a afisa termenul „organic” pe eticheta. Insa multi producatori considera ca legislatia este un compromis, iar practicile organice in vie si in vinificatie trebuie sa fie mult mai drastice. De aceea, functioneaza in paralel o serie de asociatii si institutii nationale si internationale care ofera certificari suplimentare, precum Demeter, Biodyvin, Austria Bio Garantie, Naturland sau AIAB Italia. Emblemele acestor asociatii inseamna deseori ca la obtinerea vinului a fost folosit un set de practici mai restrictiv decat legea in sine.
Vin bio, vin organic si vin ecologic
In primul rand, la nivel de legislatie, nu exista definitii pentru vinul ecologic, ci doar pentru vinul organic, vinul obtinut din struguri organici. Practic, vinurile despre care se discuta ca eco sau bio ar trebui sa se incadreze in categoria de vinuri organice. Atentie, insa: ceea ce nu este oficial interzis, poate fi permis – este posibil ca unele vinuri care poarta mentiunea ecologic sa nu aiba nici o legatura cu lumea vinurilor organice. Pe de alta parte, vinul biodinamic poate fi considerat ca fiind organic sau chiar super-organic, dat fiind ca regulile sale sunt si mai restrictive, iar mentiunea de biodinamic nu poate fi facuta decat in virtutea unei certificari a unei asociatii private, ce-i drept, insa care supravegheaza atent toate practicile din vie si crama.
Vinul vegan vs. vinul organic
Vinul vegan este vinul produs fara sa aiba contact cu produse animale, in special derivate din albus de ou, albus de ou si cazeina – o proteina obtinuta din vezici de peste. Din pacate, clasificarea unui vin ca fiind vegan depinde exclusiv de producator, neexistand pana la aceasta ora, un set de reglementari legale care sa permita verificarea vinurilor care se declara a fi vegane.
Desi albusul de ou ca atare, si nici sangele de taur de altfel (care a dat numele Sangre de Toro si Egri Bikaver) nu mai sunt folosite de multa vreme la limpezirea vinului, cu mici exceptii, se folosesc des albumina, (derivata din albusuri) si cazeina, care se gaseste in lapte. Ambele sunt inlaturate dupa procesul de limpezire total sau aproape total, insa simpla lor utilizare face ca vinul (pentru puristi) sa nu mai poata fi considerat drept vegan.
Desi etichetarea unui vin drept vegan este rara, produsele mai sus mentionate nu apar decat in procesul de limpezire / filtrare, asa ca alegerea unui vin nefiltrat, care deseori este si lasat sa se limpezeasca singur, va va oferi o probabilitate mare ca acesta sa fie conform cu standardele vegane. Mai mult decat atat, un studiu recent asupra pietei din Marea Britanie – unde oferta acopera toate tarile producatoare – a aratat ca doar 39% dintre vinuri nu pot fi clasificate drept vegane, mai ales ca bentonita, caolinul si alte produse (inclusiv caseina de origine vegetala) sunt foarte des folosite pentru limpezire.
Pe de alta parte, pentru cei mai preocupati de sustenabilitate, vinul vegan nu ofera nicio garantie asupra felului in care a fost lucrata via, de la exces de apa la utilizarea de insecticide si pesticide, recoltare mecanizata, productie excesiva si multe aspecte luate in considerare de vinurile organice. Cu toate acestea, nevoile clasei de consumatori vegetarieni si vegani incep sa fie intampinate de initiative private, cum este Qualita Vegetariana in Italia, lansata de Asociatia Vegetarienilor din Italia, care ofera o certificare tertiara unor producatori.
Vin natural vs. vin organic
Miscarea vinului natural a luat nastere in prima partea a secolului trecut, in Beaujolais, si s-a raspandit rapid, spre Valea Loarei, apoi spre alte zone din Franta, Austria si Germania. Desi este un termen stilistic, care se refera la interventii minime asupra vinului si viei, este de asemenea si un termen reglementat. Putem sa spunem ca asistam in direct la nasterea sa, odata cu aparitia, in 2020, unei prime asociatii de profil, Vin Methode Nature, care reuneste aproximativ 150 de producatori, recunoscuta de INAO (Institutul National pentru Origine si Calitate din Franta). Setul de reguli pentru vinul natural ar fi: doar din struguri organici culesi manual, fermentati cu drojdii indigene, fara tratamente oenologice, fara tratamente de limpezire sau filtrare, fara adaugarea de sulfiti inainte de sau in timpul fermentarii, adaos de sulfiti de maximum 30 miligrame la litru, insa acesta trebuie mentionat pe eticheta.
Vinul natural este, cu siguranta, o tendinta care incepe sa creasca in Europa. Deocamdata, expresiile „vin nature” sau „vin naturel” nu pot fi folosite, iar „vin methode nature” pare sa fie o solutie de compromis momentana. Insa, in lipsa unor reglementari clare, utilizarea acestui termen poate lasa loc de abuzuri, precum producerea vinului in spatii si conditii neconforme, in „spiritul traditiei”, asa cum se intampla des cu „vinul bunicului”.
Vinul organic, o crestere sustinuta
In Franta, viile organice abia daca acopereau 3% din suprafata viticola totala la momentul reglementarii domeniului, in 2012, insa au trecut de 10% anul trecut – 90.000 de hectare din cele 750.000, iar aproape 70.000 de hectare se afla astazi in conversie, urmand ca 20% din vinul produs in 2024 sa poata fi certificat drept organic.
In prezent, cel mai important producator de vinuri biodinamice din Romania este Domeniul Bogdan, care ingrijeste 154 de hectare in Dobrogea, in apropiere de satul Pestera, in arealul DOC Murfatlar. Cu prima productie de vin organic in 2017 si primul vin biodinamic lansat in 2020, Domeniul Bogdan semneaza o serie lunga de premiere, printre care si prima Feteasca Neagra biodinamica, MagnaLuna, disponibila exclusiv in programul Carrefour Deschidem Vinul Romanesc, un vin premiat international. Pentru cei care abia vor sa invete despre vinul organic, poarta de intrare catre domeniu o constituie tot vinurile de la Domeniul Bogdan, gama Ecou (de asemenea Exclusiv la Carrefour), destul de probabil cele mai accesibile vinuri organice de la noi. Pentru cunoscatori, Patrat si Primordial nu mai au nevoie de nicio prezentare.
Desi in Romania cererea de „produse sanatoase” constituie inca o nisa mica, numarul de producatori de vinuri organice este in crestere. In afara de Domeniul Bogdan, lucreaza cu multa grija pentru natura si Domeniile Franco-Romane, Vifrana (Domeniile Adamclisi), Budureasca (gama Organic), urmate de Petro Vaselo, La Sapata, La Migdali, Crama Delta Dunarii / La Sapata, Senator Wine. Sunt, de asemenea, podgorii care nu au inca certificari (sau nu au nevoie de ele), dar care sunt cunoscute pentru practicile artizanale, de la folosirea drojdiilor indigene la interventia minima in vie si vin, de la Agape, Arta si Natura la Crama Histria sau Crama Jelna. Iar numarul lor continua sa creasca, astfel incat nu putem sa prevedem decat un viitor tot mai plin de diversitate si complexitate pentru iubitorii acestui stil de vin.
