Oltenia, cunoscuta pentru podgoriile sale insulare, amplasate in apropierea zonelor urbane comerciale, mai are inca, pe langa o multitudine de soiuri nationale si internationale, atat soiuri hibride de struguri (precum celebrul Siebel/ Zaibar), cat si soiuri ancestrale romanesti (Rosioara verde, Rosioara comuna, Rosioara neagra, Mustoasa de Maderat, Babeasca neagra, Negru moale, Negru vartos, Gordan)[1], care au supravietuit filoxerei [3], tocmai datorita adaptabilitatii lor la solurile nisipoase, unde insecta nu poate migra de la o radacina la alta, fiindu-i imposibil sa-si sape galerii prin nisip.

Soiuri principale

Albe: Chardonnay, Cramposie selectionata, Feteasca alba, Feteasca regala, Muscat Ottonel, Pinot gris, Riesling de Rhin, Riesling italian, Sauvignon, Tamaioasa romaneasca, Tamaioasa roza, Ugni Blanc, Viognier

Negre: Babeasca neagra, Burgund mare, Cabernet Franc, Cabernet Sauvignon, Dornfelder, Feteasca neagra,Marcelan, Merlot, Negru de Dragasani, Novac, Pinot noir, Sangiovese, Syrah, Touriga Franca, Touriga Nacional

Indicatii geografice

• D.O.P. Dragasani
• D.O.P. Samburesti
• D.O.P. Banu Maracine
• D.O.P. Segarcea
• D.O.P. Mehedinti (sden Severin, Corcova, Golul Drincei, Vanju Mare, Orevita)
• I.G.P. Dealurile Olteniei

Istorie 

Printr-un document din 8 ianuarie 1407, Mircea cel Batran (1386-1418) daruieste si instareste Manastirea Cozia [4] cu un obroc [5] anual de grau si vin. In 1532, Vlad Inecatul [6]  daruieşte lui Hamza, mare ban (Banu Maracine) al Jiului şi al Craiovei, Craiova cu toate satele si viile sale  La 1557, intr-un document oficial, Patrascu cel Bun (tatal lui Mihai Viteazul), daruia ca zestre „pamanturile Segarcei, fiicei sale, Maria”. Crama familiei regale a Romaniei a produs vinuri spumante de cea mai inalta calitate la Segarcea, inca inainte de Primul Razboi Mondial (conform publicatiei ”Buletinul Agriculturii” vol. IV, 1923).

Terroir

Relief: Oltenia ocupa, in sudul Romaniei, zona deluroasa marginita de Dunare, Carpatii Meridionali si raul Olt; De la pante line, insorite la baza dealurilor, la versanti cu inclinari ceva mai mari in zona dealurilor submontane din DOP Mehedinti. Pantele frontale ale colinelor au in jur de 5°;  Expozitie: S, S-E; Altitudine: 90-400 m; Sol [2]: aluviosol entric, cernoziom cambic, argic si batigleic, eutricambosol tipic si rodic, luvosol roscat, albic si stagnic, gleiosol, preluvosol roscat, tipic si lamelar, stancarie si nisipuri, vertisol; Temperatura medie multianuala: 10,6-11,6oC;  Precipitatii: 500-560 mm media multianuala; Veri caniculare, cu mai mult de 50 de zile tropicale anual; Ierni moderate (21-30 de zile anual). 2100-2200 ore de stralucire a soarelui anual. Fenomene climatice extreme pot fi ingheturi tarzii  si grindina. Apele meteorice nu dreneaza in exterior decat in foarte mica masura in vecinatatea pantelor, iar restul se infiltreaza in sol, se acumuleaza la suprafaţa sau pe profilul de sol, in crovuri unde pot balti un timp indelungat. Exista un real pericol de inundatii, in timpul furtunilor cu ploi torentiale. ”Oltenia profunda” a readus, prin etichetele vinurilor din zilele noastre, nume de legenda, sfinti si obiceiuri stravechi, pastrand viu tezaurul folcloric autentic.

Surse:

1. Banita, P. –  Viticultura pe nisipuri (1983), Ed. Ceres, Bucuresti
2. Toti, M.; Dumitru, Sorina; Vlad, V.; Eftene, Alina – Atlasul pedologic al podgoriilor Romaniei (2017), Ed. Terra Nostra, Iasi
3. https://dexonline.ro/definitie/filoxera
4. https://ro.wikipedia.org/wiki/M%C4%83n%C4%83stirea_Cozia
5. https://dexonline.ro/definitie/obroc
6. https://ro.frwiki.wiki/wiki/Vlad_VII_%C3%8Enecatul
7. www.onvpv.ro