Regiunea Crisanei si Maramuresului se afla in nord-vestul Romaniei si se intinde pe teritoriul judetelor Satu Mare, Salaj, Bihor si Arad (la nord de Mures). Crisana – provincie istorica a Romaniei, facea parte integranta din tinutul Partium, alaturi de Maramures si Satmar. Tinutul Partium insemna “partile” Ungariei, alaturate dupa anul 1526 nucleului istoric din podisul transilvan, constituind impreuna Principatul Transilvaniei. In acest context vinurile produse in acest areal au ajuns sa fie preferatele meselor Imperiale Austro Ungare.
Soiuri principale
Albe: Chardonnay, Feteasca alba, Feteasca regala, Furmint, Muscat Ottonel, Mustoasa de Maderat, Pinot gris, Riesling de Rhin, Riesling italian, Sauvignon, Tamaioasa romaneasca, Traminer roz
Negre: Burgund mare, Cabernet franc, Cabernet Sauvignon, Cadarca, Feteasca neagra, Merlot, Pinot noir, Syrah
Indicatii geografice
- D.O.P. Crisana (cu subdenumirile Biharia, Simleu Silvaniei si Diosig)
Istorie
Existenta viticulturii in Crisana are influente maghiare, germane si austriece si este documentata inca de la 1038 (Dealul Mocrea, Arad). Pivnita Rakoczy – dateaza la Mocrea din anul 1636 fiind construita de princepele Rakoczy, sapata in stanca de granit sub dealul de la Mocrea cu ajutorul exploziei cu praf de pusca (pe atunci nu era cunoscuta dinamita), pivnita avand o adancime de 60 metri sub deal si o capacitate de depozitare de 7000-9000 hectolitri de vin (vasele erau montate inauntru datorita marimii, neincapand pe usa).[2] Un inventar relativ complet al centrelor de vinificare (existente si astazi) a fost facut in 1333. In 1562, zeciuiala (dijma) a fost de 141 mii litri, iar suprafetele lucrate depaseau 700 ha. Localitatea Minis (Arad) apare prima data pe o harta viticola in anul 1212. La Simleul Silvaniei (Salaj) se produceau vinuri pentru industrializare si renumitul spumant SILVANIA, care, inainte de 1989 era aproape integral destinat exportului. Soiurile de struguri de baza pentru producerea spumantului erau Mustoasa de Maderat (adusa din podgoriile Aradului), Feteasca regala si Iordana.
Terroir
Relief: arealul se intinde intre raurile Mures, Somes, Tisa si culmile vestice ale Muntilor Apuseni; Pante line, aproape de campie; Expozitie: S-E, S, S-V si predominant Vestica; Altitudine: 125-234 m; Sol [1]: regosol, litosol, preluvisol stagnic, aluvisol, eutricambisol; Temperatura medie multianuala: 9,6-11,2oC; Precipitatii: 600-700 mm media multianuala; Veri moderate cu 10-30 de zile tropicale anual; ierni moderate (21-30 de zile anual). Peste 1300-2000 ore de stralucire a soarelui anual. Fenomenele climatice extreme pot fi ingheturi tarzii primavara sau foarte rar, grindina. Arealul aduce argumente solide pentru turismul viticol: pivnitele din zona Beltiug-Ratesti (Satu Mare), sapate in dealuri (la fel ca in Tokaj – Ungaria), pe mai multe niveluri, astfel incat privelistea pare alcatuita din casute ascunse; hrubele unde se matureaza vinuri spumante din Podgoria Silvaniei (Salaj) sau arborele Sequoia gigantea [3], vechile colne si pivnitele uriase din Podgoria Minis – Maderat (Arad).
Surse:
- Toti, M.; Dumitru, Sorina; Vlad, V.; Eftene, Alina – Atlasul pedologic al podgoriilor Romaniei (2017), Ed. Terra Nostra, Iasi
- https://www.arq.ro/localitatea-mocrea-rivnita-in-trecut-de-mosierii-imperiului-austro-ungar/2854
- https://www.sequoia.ro/
- www.onvpv.ro