Povestea butoiului răutăcios

by Alice Valeria Micu
0 Comment
Povestea butoiului răutăcios

În inima unei văi pitorești, cuibarită între dealuri și sărutată de razele aurii ale soarelui, se întindea, pitorească, renumita cramă Cantarella. Timp de trei generații, familia Cantarella și-a turnat pasiunea în a crea vinuri care păreau să îmbutelieze chiar sufletul pământului. Dar, printre poveștile despre vinuri vechi și viță de vie, a ieșit în evidență o poveste, una care a fost spună în șoaptă, cu umor și un strop de emoție nostalgică în timpul fiecărui tur al cramei.

Orice drum începe cu un pas, precum și vinul începe de la un butoi. Și aici, totul a început cu un butoi ciudat.

Sosirea butoiului buclucaș

În toamna anului 1973, un nou lot de butoaie de stejar francez a ajuns la moșia Cantarella. Erau menite să matureze cel mai bun Merlot al cramei, un vin cu care familia se mândrea. Printre butoaiele curate se afla unul care părea ușor diferit, nu ca mărime sau formă, ci ca spirit. Bătrânul Carlo, maestrul vinificator, jura că a fost blestemat. „Acest butoi”, mormăi el, cu mustața groasă tremurând, „are o minte proprie.” Ceilalți râseră, punând pe seama bătrâneții și a vechilor superstiții îngrijorările maestrului. Nu după mult timp, butoiul a început să fie la înălțimea avertismentelor lui Carlo, arătându-și răutatea. 

Primul incident a avut loc în timpul sărbătorii recoltei, un eveniment zgomotos, plin de muzică, dans și mult vin. Târziu în noaptea aceea, butoiul supărător s-a rostogolit cumva din pivniță și a intrat în curte, unde s-a izbit de masa cu deserturi, trimițând o cascadă de tiramisu în zbor peste mulțime.

„Ah, este doar panta podelei”, a spus Marco, nepotul lui Carlo, în timp ce a rostogolit butoiul înapoi, ajutându-se de o țeavă. Dar Carlo clătină din cap.

 — Fii atent la cuvintele mele, mormăi el, butoiul acesta are personalitate.

În săptămânile următoare, butoiul și-a câștigat porecla: Răutăciosul. Cumva, părea să fie întotdeauna în locul nepotrivit la momentul nepotrivit. Uneltele lăsate cu grijă lângă el dispăreau, pentru a fi găsite în interiorul butoiului câteva zile mai târziu. Câinele cramei, Bruno, lătra cu furie la el, de parcă ar fi șoptit o insultă canină. Și apoi a fost momentul în care s-a scurs o baltă inexplicabilă de vin, în ciuda faptului că butoiul era complet gol.

Ca orice narațiune, povestea butoiului răutăcios are un punct culminant și acesta a venit în timpul unei vizite a celui mai prestigios client al cramei, un somelier francez pe nume Jean-Claude, al cărui palat perseverent putea face faimos sau să distrugă un vintage.

Jean-Claude inspecta pivnița când observă butoiul, situat în mod ciudat în mijlocul încăperii. — Aceasta? întrebă el, arătând spre eroul sagăi noastre. Inima lui Carlo s-a scufundat.

— Mda, minți Marco nervos, este butoiul nostru… uh… de rezervă specială.

Jean-Claude a insistat să guste vinul din el. Fusese o singură problemă: butoiul era gol. Într-un moment de panică, Marco a alergat să ia niște Merlot dintr-un alt butoi pentru a-l umple. Dar, în graba lui, s-a împiedicat, stropind cu vin butoiul și pe somelier.

Era haos: Jean-Claude strigă în franceză, Marco se zbătea pe podea și Carlo se uita la butoi de parcă ar fi zâmbit la el.

În ciuda dezastrului, Jean-Claude a găsit umorul în situație.

— Aceasta, a spus el, ștergându-și vinul de pe față, este pasiunea. Un vin făcut cu atâta dramă trebuie să fie extraordinar! A luat o înghițitură din Merlotul turnat în grabă și l-a declarat superb.

Vestea incidentului s-a răspândit, iar Cantarella Mischievous Merlot a devenit cea mai bine vândută etichetă a cramei. Pentru a onora butoiul, familia l-a expus în sala de degustare, unde vizitatorii au zâmbit adesea pentru fotografii cu infamul disruptiv.

Mulți ani mai târziu, când Carlo a murit, familia a găsit un mic bilet ascuns în butoiul răutăcios. Cu scrisul său atent, el notase: „Puțină răutate face viața interesantă. Și vinul bun, cu atât mai mult”.

Biletul atârnă acum deasupra butoiului, amintindu-le tuturor celor care vizitează Crama Cantarella că vinul, ca și viața, este cel mai bine savurat cu un strop de umor, un strop de nostalgie și o dorință de a îmbrățișa neașteptatul. Cât despre butoi? Ei bine, din când în când, personalul jură că îl aud scârțâind… de la sine.

Și-am încălecat pe-o doagă și v-am spus povestea-ntreagă. 

RECOMANDARI

Alatura-te comunitatii noastre, ca sa fii printre primii care afla ultimele noutati. 

© 2024 Wines Of Romania By Marinela Ardelean

UTILE

© 2024 Wines Of Romania By Marinela Ardelean

Continutul portalului este proprietatea winesofromania.com, care va fi citat ca sursa de continut si nu poate fi preluat, difuzat, vandut sau revandut decat cu acordul scris al winesofromania.com. In cazul in care doriti sa preluati orice tip de continut de pe aceasta platforma, ne puteti contacta pe adresa info@winesofromania.com

CATEGORIES