Conform Pasaportului international VIVC, Feteasca alba, este soi romanesc de struguri albi pentru vin. Sinonimele admise la etichetare pentru vinurile produse in Romania sunt Poama Fetei, Păsărească albă, Madchentraube, Leanyka, Leanka.
Feteasca alba este parinte pentru: Feteasca regala, Rosina si Zefir. Aceste noi soiuri au fost create de catre specialistii din Romania si Ungaria, deci sunt obtinute prin hibridare controlata. Conform datelor cunoscute, parintii soiului romanesc Feteasca regala sunt (mama) Feteasca alba si (tata) Francuse. Parintii soiului romanesc Rosina sunt (mama) Garonnet si (tata) Feteasca alba. Soiul unguresc Zefir/ Zephyr/ Badacsony 2, are ca parinti (mama) Harslevelue/ Frunza de tei si (tata) Feteasca alba.
Rosina are in ascendenta dupa mama Garonnet, gene de hibrizi interspecifici Siebel, de unde putem deduce ca are multe similitudini cu soiurile rezistente create de catre cercetatorii germani, asa-numitele PIWI.
Zefir, are in ascendenta dupa mama Harslevelue un soi cunoscut si la noi, Furmint, de unde putem deduce ca s-ar preta la culesul la innobilarea boabelor, acel moment cand strugurii sunt atacati de catre putregaiul nobil, ceea ce ii face mai dulci si cu arome specifice de supracopt, de miere si caramel.
Soiul Feteasca alba este extrem de sensibil (nota 1 pe o scara de la 1 la 10) la atacul de mana (Plasmopara viticola L.), fainare (Erysiphe necator Schwein.), la anumite variante de cercosporioza (Cercospora sp.) pe frunze si la putregai cenusiu (Botrytis cinerea Pers.) pe ciorchini. Este foarte sensibil la fainarea pe ciorchini (nota 2) si relativ rezistent la antracnoza (Elsinoë ampelina Shear.) (nota 7). Aceste insusiri de rezistenta/ sensibilitate recomanda Feteasca alba pentru zone aerisite, cu soluri bine drenate, cu o monitorizare atenta a pragurilor de daunare pentru bolile la care este deosebit se susceptibila, mai ales in primele fenofaze, cand orice nivel al presiunii de infectie poate pune in pericol intreaga recolta.
Soiul Feteasca alba este cunoscut in Slovacia cu numele Leanka, in Ungaria drept Leányka, in tarile germanofone Mädchentraube si in Bulgaria Fetiaska alba.
Restul Lumii il cunoaste asa cum ii spunem noi, Feteasca alba, un soi care se exprima cel mai bine in Translivania si Banat, dar ar putea fi o provocare si pentru alte zone viticole, care poate i-ar atribui noi valente si l-ar inscrie cu succes intre vinurile emblematice pentru cramele din Romania care l-ar avea in portofoliu.
Romania este cea mai mare cultivatoare de Feteasca alba (12.034 ha), conform ONVPV, fiind urmata de catre Ucraina (peste 1600 ha), conform ultimelor date din catalogul VIVC.
A gusta o Feteasca alba este ca si cum ai avea vara in pahare, cu ierburile ei de camp, cu abinele roind printre flori albe, cu diminetile de roua si soare bland… Dar de ce nu ati incerca chiar voi sa gasiti cartea de vizita gustativa pentru acest soi romanesc si sa-i completam impreuna pasaportul cu descrierea meritata!
Surse:
- https://www.vivc.de/index.php?r=passport%2Fview&id=4119
- OIV liste_Publication_2013
