David Lim
David Lim este unul dintre cei mai de succes antreprenori asiatici din lumea vinului. A participat la deschiderea pietei, s-a bucurat de cresterea ei si a asistat la formarea si transformarea unui public nou. Am stat recent de vorba cu el despre ce se intampla pe piata in contextul Covid 19, despre sansele vinului romanesc in Asia si despre obiceiurile de consum din China. Desi discutia a fost purtata ca un interviu, am preferat sa va fac un rezumat.
In 1999, David Lim era perceput drept „nebunul care a deschis un magazin de vin in Malaezia, pe vremea cand nu exista niciunul”. Se intampla intr-o perioada in care oamenii gustau cu placere spirtoase, mai ales distilate de vin (VSOP si XO), iar bautorii de vin erau vazuti ca fiind aroganti si snobi. Cu toate acestea, afacerea a avut succes, s-a transformat ulterior in franciza, iar in 2007 reteaua de magazine Denise Wines numara 55 de locatii, fiind cea mai mare din Sudul Asiei.
„Pentru ca mancarea de aici este picanta, primele vinuri care au avut succes pe piata erau cele care puteau face fata condimentelor. Spre exemplu, un Shiraz din Australia se potriveste de minune.”, explica Lim. Anii de debut ai pietei de vin din China sau Malaezia seamana izbitor de mult cu anii de debut din Romania – vinuri bune, amestecate cu sifon sau gheata.
„Pentru a putea consuma o asa combinatie, este nevoie de un vin bogat in notele de fruct si cu procente ridicate de alcool”, adauga el. Asadar Caberneturile chiliene, Malbec-ul argentinian, in general vinurile din America au fost cele care au avut succes la public. Chiar si astazi, incepatorii intr-ale vinului le prefera. Cu timpul oamenii si-au rafinat gusturile, au devenit mai sofisticati, iar consumatorii stiu in prezent sa aprecieze un Super Toscan sau un Amarone”, spune Lim.
In concluzie, publicul este unul scindat: incepatorii cu vinurile din Lumea Noua si la polul opus connaisseur-ii cu clasicele Europene… Dar unde s-ar incadra insa vinul din Romania, Moldova, sau de la vecinii nostri din Europa de Est? Ar fi greu de integrat, dar nu imposibil, iar educatia este cheia: „Cei care reactioneaza in zona asta din lume la vinurile noi, exotice, necunoscute, sunt oamenii care pun pret pe aprecierile lui Robert Parker, pe Wine Advocate, sunt acei oameni formati in institutii de invatamant de tip Cambridge.
E dificil sa intri pe o asemenea piata deoarece este nevoie fie de multa educatie a ta si a publicului vizat, fie de un val international de simpatie, cum a fost cazul regiunii Tokaji. Nu este de nerealizat, iar cel mai bun exemplu fiind vinul libanez. Nimeni nu stia de el, iar in final s-a dovedit un succes. La un moment dat, era imposibil sa mai gasesti un hotel de cinci stele sau un restaurant scump care sa nu aiba un vin libanez in meniu. Dar acest rezultat a fost posibil datorita multelor degustari si a multiplelor evenimente organizate.
Oricat ne-am stradui, un vin nou aparut pe piata nu are alte sanse decat acestea, si in special calea educatiei. Sau, in cazuri exceptionale sa fie un vin atat de bun incat zici un mare „WOW” din prima, cu un pret corect, pe care consumatorul sa si-l doreasca din nou si din nou”, explica Lim.
Privind spre zona financiara, Lim se asteapta la o scadere a preturilor la producator, cat si o incetinire a mecanismelor de marketing. „Cred ca efecte semnificative se vor resimtii in China, deoarece statul taxeaza vinul importat cu 50%. Asadar, insumand taxele de import, cheltuielile de distributie si celelalte taxe asociate, precum si adaosul restaurantelor, o sticla de vin care valoreaza 8-9 Euro, ajunge sa coste 30-40 Euro.
Acesta este si motivul pentru care in China, in Shanghai cel putin, este rusinos sa comanzi o sticla de 30-40 de Euro atunci cand mergi la restaurant cu partenerul de viata sau de afaceri. Ei stiu ca de fapt au cerut un vin a carui calitate este de 8-9 Euro, iar pentru a avea garantia ca beau un vin reusit trebuie sa comande o sticla de minim 80 de Euro. Lim a identificat dezavantajele lantului de distributie si le-a transformat in oportunitati, deoarece a scurtat traseul bauturilor de la importator direct in locatie.
In restaurantul sau francez, Lim are peste 500 de etichete, iar meniul de Champagne Bar ofera peste 100 de nume. Oamenii au inteles ca oferta lor este corecta din punct de vedere calitate-pret. Oricum, in contextul pandemiei, Lim crede ca vom asista la o reasezare a preturilor, atat la nivelul adaosurilor practicate in piata, cat si la nivelul furnizorilor. In cazul anumitor producatori de top europeni, preturile au scazut deja, si probabil este o reactie pe care o vom mai reintalni in viitorul apropiat.
