În Oltenia, Muntenia și Dobrogea, recolta de struguri de vin din acest an este pusă sub semnul întrebării în mai multe zone, singurii care se pot aștepta la un an cât de cât bun fiind producătorii care beneficiază deja de irigații. Seceta prelungită din acest an, adăugată la seceta severă de anul trecut, a afectat mai multe plantații din sudul țării, unde s-au făcut simțite din plin și gerurile de primăvară.
În Nordul țării, în schimb, mai ales în Moldova și Transilvania, dar și în mare parte din Banat și Crișana, recolta se anunță bună sau foarte bună, atât calitativ, cât și cantitativ.
Cele mai bune vești vin din Transilvania
La Jidvei, cea mai mare cramă din Transilvania, ploile de anul acesta s-au lăsat un pic așteptate la începutul verii, dar au venit exact când era nevoie de ele. „Avem toate motivele să fim mulțumiți și să ne așteptăm la o recoltă bună, strugurii au deja 135 de grame de zaharuri, în medie, deja săptămâna viitoare începem să culegem strugurii.
Nu am mai început recolta la fel de devreme ca în 2024, dar acest lucru este bun pentru arome. Deja avem struguri de Fetească regală cu arome excelente, foarte bine concentrate, la 151 de grame de zahăr, deci ne apropiem de cules și promite să iasă un vin de excepție. Per total suntem mulțumiți și cantitativ, și calitativ”, spune Nelu Mărginean, director tehnic de viticultură la Jidvei.
Arome bune și la Averești
Și în Moldova, veștile sunt bune. La Domeniile Averești, totul anunță un an bun, sensibil peste rezultatele din 2024.
„Anul acesta se întrevăd producții de 10-12 tone la hectar, ne pregătim pentru o producție de 6-6,5 milioane de litri, în condițiile în care anul trecut am avut 5,5, adică o creștere semnificativă. În acest moment, avem struguri care îndeplinesc toate condițiile de calitate, avem și cantitate, deja săptămâna viitoare începem să culegem strugurii pentru vinuri spumante și, probabil peste două săptămâni, vom începe și cu restul strugurilor.
Nu am avut probleme legate de secetă, pe noi ne ajută foarte mult și solul – avem luturi argiloase și luturi nisipoase, funcționează ca un burete care rămâne ud, cel puțin în interior, multă vreme după ce l-ai udat. Așa că, pentru noi, o ploaie înseamnă o rezervă de apă păstrată multă vreme în pământ”, spune Claudiu Crețu, director de producție la Domeniile Averești.
În zona de sud-est a Moldovei mai există optimism
Și la Beciul Domnesc, care deține suprafețe de vie în patru podgorii, Cotești, Odobești, Panciu și Huși – privind partea plină a paharului, lucrurile arată promițător.
„Cu datele pe care le avem până acum, estimăm o recoltă mai bună decât cea din anul 2024, însă abia după ce finalizăm culesul putem putea avea concluziile corecte. Vor fi, ca în fiecare an, struguri a căror calitate va fi una de excepție, dar vor fi și struguri a căror "performanță" a fost afectată de condițiile meteo ale anului, în special de îngheț. Prognoza meteo curentă este una care, dacă se confirmă în realitate, ne va ajuta să avem o recoltă cu adevărat bună, însă, condițiile climatice sunt în continuare impredictibile” – spune Corina Nedelcu, Brand Manager Beciul Domnesc.
Din păcate, între recolta de struguri și evoluția pieței de vin, sunt multe aspecte de care producătorii trebuie să țină seama. O recoltă bună nu este garanția unor cifre de vânzări pe măsură, însă este primul pas important in acest maraton.
„Ne dorim să fim optimiști, avem nevoie ca recolta din acest an să ne confirme optimismul, într-un an în care am avut deja destule vești proaste – de exemplu acciza pe vin liniștit, creșterea TVA, și încă există vești proaste aflate în standby guvernamental. Impredictibilitatea naturii a rămas în urmă față de cea financiară și legislativă. Un an bun de recoltă este o veste bună, una pentru care muncim tot anul, dar care poate fi în mare parte umbrită de contextul economic și de impactul psihologic asociat”, adaugă Corina Nedelcu.
Oltenia – mici enclave de ploaie
Iustin Urucu, proprietarul cramei Vinaltus, se numără printre producătorii mai norocoși din Oltenia. Cunoscut iubitorilor români de vin pentru vinuri care au scris istorie, de la Soare și Uniq la Sirena Dunării si Prince Mircea, Iustin Urucu cunoaște în amănunt Oltenia, lucrează ca enolog consultant cu mai multe crame, iar veștile nu sunt prea bune.
„A fost încă un an cu secetă, care a accentuat problemele din 2024. Cred că, în media, producția de anul acesta va fi cu aproximativ 20% mai mică față de medie – în în unele zone nu a fost nu chiar la fel de rău ca anul trecut. Au fost câteva enclave care s-au bucurat de un pic de ploaie, din fericire la mine am avut precipitații, cât de cât, dar sudul Mehedințiului a suferit enorm.
Sunt crame care pierd mare parte din producție, se pierd plante, doar suprafețele cu irigații au, practic, o recoltă mai apropiată de normal. Seceta pedologică este instalată în mai multe zone de trei ani deja, iar cei care nu au irigații se confruntă cu probleme foarte mari, pentru că autorizațiile de forare pentru puțuri sunt deocamdată blocate la Apele Române”, spune Iustin Urucu.
Mai bine de jumătate din Dealu Mare, afectat de ger și secetă
Gabriel Lăcureanu, „L’Artist”, cunoscut și pentru colaborarea cu Gramofon sau Licorna (printre altele), spune că a fost încă un an dificil pentru Dealu Mare, gerul de primăvară afectând plante slăbite deja de anul secetos anterior.
„Impactul gerului de primăvară a afectat soiurile cu dezmugurire timpurie din Dealu Mare, mai ales Fetească neagră, Chardonnay, Fetească Regală și Fetească albă, unde încă e greu de spus despre ce recoltă va fi vorba. Anul trecut au fost și pierderi de 80%, parcele cu producții de 3,5 tone/ha în loc de 12-13 tone. Anul acesta, cel puțin pentru o parte din soiuri, producția va crește până la 5-6 tone, încă mult sub media anuală. Par, totuși, destul de promițătoare soiuri precum Merlot și Cabernet Sauvignon, adică există o posibilă compensare”, spune Gabi Lăcureanu.
Va crește prețul strugurilor
Deja, Gabi Lăcureanu a sesizat semne că lucrurile se vor complica în curând: „Pentru prima oară de când lucrez în industria asta, în Dealu Mare se cumpără strugurii albi la un preț mai mare decât prețul istoric al strugurilor negri”. Un aspect de urmărit, zicem noi, în condițiile în care strugurii negri nu au fost culeși încă, deci ar putea scrie recorduri noi.
„Se putea și mai rău”, spune Liviu Grigorică, unul dintre primii și cei mai cunoscuți enologi consultați din România. „Da, am avut secetă, ger, grindină, ba chiar, în unele zone, nu multe, dar există, a fost mai rău decât în 2024. Dar se putea și mai rău, și sunt câteva aspecte de luat în considerare. Producătorii au încă stocuri, producția va fi un pic, nu mult, dar un pic mai bună în anul acesta, iar prețurile la materie primă vor crește semnificativ, deja au crescut, nu e clar de ce, probabil pentru că se instalează un management nou la unele crame.
Cert este că piața de vin, în scădere, mai ales pentru vinuri roșii, dublată de prețurile bune la struguri, înseamnă că poți să faci cât vin ai nevoie pentru completat stocurile, iar restul să-i vinzi. Cred că aici va conta foarte mult criteriul de proximitate, cât de aproape se află sursa de struguri de cel care face achiziția”, adaugă Liviu Grigorică.
Optimism la Vintruvian – grupul cu 4 crame în 3 regiuni
Vintruvian Estates deține patru crame – două în Dobrogea (Caii de la Letea / Sarica Niculițel și Crama Histria), una în Dealu Mare (Crama DeMatei) și una în Oltenia, în Drăgășani (Olterra). O răspândire care, în mod normal, ar trebui să garanteze o oarece protecție în fața capriciilor naturii, dar nu într-un an în care Sudul este afectat aproape integral. Și, totuși…
„În Dobrogea avem în total peste 450 de hectare irigate, așa că problema s-a pus mai mult la acumularea de aciditate și de arome. Dintre cele trei centre unde avem plantații, Piatra Ostrov, Sarica Niculițel și Tulcea, doar la Piatra Ostrov au fost câteva probleme cu înghețul, dar aici se pare că vom avea, la final, cea mai bună recoltă din ultimii 4 ani.
În Dealu Mare am avut noroc, înghețul a lovit mai tare jumătatea de până în Mizil, la Zorești, unde e Crama DeMatei, pe dealurile Zorilor și Tegăneanu, nu a fost așa de grav, suntem mai feriți, au fost ceva pierderi, dar nu grave, cam 10% la Fetească neagră, și estimăm o recoltă cu 20-25% mai bună decât anul trecut. Iar acum avem și diferențe de temperatură între zi și noapte suficient de mari, de peste 10 grade, cu coacere lentă a strugurilor, deci sunt îndeplinite condițiile pentru vinuri de mare calitate.
Despre Olterra, în Drăgășani, pot să spun că, într-adevăr, am avut secetă mare parte din vară dar, din fericire, săptămâna trecută am avut o ploaie mai serioasă, cu 35 de litri/mp, care a revigorat plantele și ne dă motive de optimism. Încă nu este foarte clar ce se va întâmpla, dar plantele și strugurii arată mult mai bine”, explică Alin Lăzărescu, director general al grupului Vintruvian Estates.
Sauvignon blanc, afectat la Domeniul Bogdan
„Din păcate, valurile de ger care au lovit Dealu Mare în aprilie ne-au afectat și pe noi”, spune Nicu Mateescu, oenologul Domeniului Bogdan. „Au fost aceleași tipuri de pierderi, în mare, la Fetească neagră, Chardonnay, la soiurile mai timpurii, dar la noi a fost afectat și Sauvignon blanc. A continuat și în acest an seceta, nu chiar la fel de grav ca anul trecut, dar am udat via, prin ravene sau din cisternă, din puțurile proprii. La final de an, mă aștept să avem o recoltă mai bună decât în 2024”, explică oenologul primei crame certificate drept „biodinamică” din România.
Concluziile Wines of Romania
2025 este un an bun pentru nordul țării, relativ slab, sub medie, pentru sud. În contextul stocurilor mari ale unor producători, poate că doi ani consecutivi de producții mai mici nu sunt chiar cel mai rău lucru posibil, câtă vreme nu vorbim despre parcele cu plante care mor sau de producții incapabile să susțină procesul de business.
Problemele însă par să devină sistemice. Se vorbește insistent despre deșertificarea Câmpiei Române iar schimbările climatice nu înseamnă doar secetă, ci și furtuni mai violente, grindină, geruri târzii care vin după ierni prea blânde.
Problema secetei pedologice este cunoscută de multă vreme, iar accesul la puțuri al podgorenilor este o problemă reală care, evident, are multe aspecte, de la conservarea resurselor la consumul enorm de apă asociat, în general, cu podgoriile. Nu avem încă amănunte despre situația de la Apele Române, nici nu știm dacă se vor putea întâlni „la mijlocul drumului” instituțiile statului și producătorii de vin, dar evoluția ultimilor ani confirmă un lucru: zeci, poate sute de hectare de vie au murit exclusiv din cauza secetei, iar acest lucru va continua în viitorul previzibil. Vom reveni cu amănunte, pe măsură ce le vom obține.
